Mâine, Biserica Ortodoxă cinsteşte pe Ocrotitorul României, pe Sfântul Apostol Andrei, "cel întâi chemat" la apostolie, ce a desfăşurat o bogată activitate misionară pe teritoriul României. Zeci de biserici din ţară şi din străinătate sărbătoresc în această zi hramul, iar şapte din ele se bucură de privilegiul de a deţine părticele din moaştele Sfântului Apostol.
Românii ortodocşi prăznuiesc mâine pe Sfântul Apostol Andrei, prilej cu care mai multe biserici din ţară şi din străinătate îşi sărbătoresc hramul. La unele dintre biserici vor fi adevărate pelerinaje, credincioşi din mai multe zone ale ţării venind pentru a lua binecuvântare de la "Cel Întâi chemat", în mod direct, de la cinstitele sale moaşte.
În România există şapte sfinte lăcaşe de închinare ce deţin părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei. Astfel, moaşte spre închinare sunt la Mănăstirile Secu, Neamţ, Hurezi, Peştera Sfântului Andrei, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Târgul Neamţ, Catedrala arhiepiscopală din Galaţi şi Biserica "Sfântul Apostol Andrei" din Oradea, fiecare dintre acestea sărbătorind aşa cum se cuvine pe Apostolul românilor.
În marea majoritate a acestora, manifestările dedicate hramului încep din această seară când este săvârşită slujba Vecerniei şi a Litiei, iar mâine va fi citit Acatistul Sfântului Andrei, iar apoi va fi săvârşită Sfânta Liturghie. În plus, în
unele biserici vor avea loc şi alte manifestări dedicate sărbătorii Sfântului Apostol Andrei.
În Arhiepiscopia Tomisului, la Mănăstirea "Peştera Sfântului Apostol Andrei", va avea loc Sfânta Liturghie arhierească, iar apoi va fi sfinţit cel mai mare triptic de icoane pictate pe lemn. Începând cu ora 17:00, este programat un concert coral tradiţional, manifestare culturală ce va avea loc la Casa de Cultură din Constanţa.
Sărbătoarea oraşului Galaţi
Şi la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Oradea vor fi o serie de evenimente dedicate Sfântului Apostol Andrei. Acestea au început de ieri, când un sobor de preoţi a săvârşit Sfânta Liturghie, printre invitaţi aflându-se preoţi din Serbia, de unde au fost aduse moaştele Sfântului Andrei, dar şi din Iaşi.
"Luni, în ajunul praznicului, săvârşim slujba Vecerniei şi a Litiei, iar apoi scoatem sfintele moaşte în procesiune în jurul bisericii. Pe 30, de praznicul Sfântului Andrei, săvârşim slujba Utreniei şi apoi Sfânta Liturghie, după care vom face pomenirea ctitorilor şi a binefăcătorilor, şi a Preasfinţitului Ioan, cel care a pus piatra de temelie a bisericii noastre",
ne-a declarat părintele Vasile Bota, parohul Bisericii "Sfântul Andrei" din Oradea.
În sărbătoare se află şi Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, acolo unde au loc mai multe manifestări dedicate Apostolului românilor ce vor culmina cu Sfânta Liturghie arhierească, la care vor participa mai mulţi arhierei membri ai Sfântului Sinod, dar şi autorităţi locale şi centrale.
Şi la celelalte biserici unde sunt sfintele moaşte slujba începe din această seară, când este oficiată Vecernia şi Litia, iar mâine, Sfânta Liturghie.
Moaştele Sfântului Andrei, aduse din Patras de PF Daniel
Un eveniment important în ceea ce priveşte sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei s-a întâmplat în octombrie 1996, cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Atunci, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, au fost aduse la noi în ţară moaştele Sfântului Apostol Andrei de la Patras. În luna mai a anului următor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte ca ziua de 13 octombrie să se înscrie în calendar drept "Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi", iar data de 17 octombrie să fie introdusă în calendarul bisericesc ca sărbătoare a "Trecerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi."
În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.
.jpg)
