Inaugurarea muzeului Mănăstirii Frumoasa

Duminică seara, 19 noiembrie, la Mănăstirea Frumoasa din Iași a avut loc inaugurarea muzeului din incinta Palatului Domnițelor, odată cu vernisajul Colecţiei de artă a familiei Ecaterina și Grigore Ilisei, o componentă semnificativă a așezământului cultural. Evenimentul festiv a marcat totodată și împlinirea vârstei de 80 de ani a scriitorului Grigore Ilisei.

La momentul inaugural de la Frumoasa a participat și Înalt­prea­sfințitul Părinte Teofan, Mitro­politul Moldovei și Bucovinei, care a transmis un cuvânt de binecuvântare: „Un spațiu mănăstiresc, ca orice parohie, ca orice loc de cultură autentic, este un spațiu de odihnă sufletească pentru cei mulți împo­vărați și obosiți, care suntem noi. În toate izvoarele de oboseală și greutate lăuntrică, ce se revarsă asupra noastră, este așa de minunat când pătrunzi într-un spațiu unde simți că te odihnești. Având parte de spații precum acestea, de momente precum acestea, de momente liturgice, de zi și de noapte, pe care le prezintă un spațiu mănăstiresc, avem nădejdea că mergem mai departe cu toată greutatea vieții, purtăm fiecare crucea până când o vom așeza la picioarele Domnului Hristos”. De asemenea, ierarhul i-a înmânat scriitorului, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Ordinul „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul”.

Totodată, Grigore Ilisei a primit și din partea Uniunii Artiștilor Plastici, prin intermediul lect. univ. dr. Maria Bilasevschi, președintele UAP Iași, o diplomă de excelență.

Spre finalul evenimentului, invitatul sărbătorit le-a mulțumit celor de față pentru că și-au exprimat bunăvoința de a lua parte la inaugurarea muzeului, afirmând totodată că operele pe care le-a oferit muzeului reprezintă un dar întors către comunitatea culturală ieșea­nă: „Și mai fericit sunt că o mică ofrandă am putut și eu să aduc în acest templu al frumuseții, în acest «ostrov al frumuseții», cum l-am numit într-un text publicat în Ziarul Lumina, care este Mănăstirea Frumoasa. Sunt un norocos, am fost și eu, și doamna (Ecaterina Ilisei, soția scriitorului n.r.) și într-un fel sunt și copiii mei prezenți aici, pentru că în fiecare dimineață când ne-am trezit am văzut aceste frumuseți care sunt plăsmuirea închipuirii dar și a trăirii întru duhul frumosului. Nu a fost niciodată un plan al meu de a realiza o colecție, dar ea a venit de la sine, și mai minunat a fost că a venit de la sine, într-o legătură sufletească, durabilă și curată, iar într-un chip firesc, s-a ivit un spațiu osmotic, în trăirea noastră împreună cu ar­tiștii. Această colecție, pe care o parte am dăruit-o aici cu toată inima, s-a născut din această prietenie. Eu i-am spus «o colecție a afini­tăților elective» folosind termenul lui Garabet Ibrăileanu. În același timp, e foarte potrivit să-i spun că este «o colecție a darurilor», a darurilor pe care artiștii, mulți dintre ei, le-au făcut către mine, și eu am putut să întorc o mică parte către comunitate”.