Inaugurarea podului pietonal al Mănăstirii Snagov

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a binecuvântat, pe data de 26 septembrie 2019, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepis­copiei Bucureştilor, pasarela de la mănăstirea ilfoveană Snagov. La acest moment de inaugurare au participat inginerul Nicolae Noica, fost ministru al lucrărilor publice şi administrării teritoriului, arhimandritul Nectarie Şofelea, Exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, protosinghelul Varahiil Bănăţeanu, stareţul Mănăstirii Snagov, preoţi consilieri eparhiali, stareţi, autorităţi publice şi numeroşi credincioşi.

Slujba de binecuvântare a pasarelei Mănăstirii Snagov a fost precedată de Sfânta Liturghie săvârșită în biserica aşezământului monahal de Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Biserica actuală a mănăstirii şi-a sărbătorit, pe 26 septembrie, unul dintre ocrotitorii spirituali, pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521), cel care a zidit sfântul locaş de cult în anul 1512, oferindu-i hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”.

După binecuvântarea podului pietonal, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre Mănăstirea Snagov, vatră veche românească de cultură şi spiritualitate, precum şi despre iniţiativa construirii unui pod nou peste lacul Snagov, care să permită binecredincioşilor pelerini şi vizitatorilor să ajungă la Mănăstirea Snagov în orice anotimp. „Podul vechi de lemn a fost desfiinţat prin incendiere în 1821. Deci aprope 190 de ani, până în 2010, nu exista aici un pod, ci se ajungea pe insulă cu barca sau cu un bac. S-a considerat că este necesară o refacere a podului vechi, însă cu alte materiale, deoarece, între timp, lacul a fost adâncit prin lucrări speciale de drenare a lui. De aceea, a fost nevoie de un nou pod realizat din materiale trainice, şi anume din fier şi beton”, a specificat Patriarhul României.

Legat de istoricul Mănăstirii Snagov, Preafericirea Sa a precizat că aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească. „Fără să ştim exact cine este ctitorul de origine, în al treilea pătrar din secolul al 14-lea, adică după anul 1375, se făcea menţiune despre existenţa acestei mănăstiri. Deci, pe la 1370 exista deja această mănăstire. Apoi, domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418) a înnoit biserica acestei mănăstiri, aşa cum rezultă dintr-un hrisov în care el vorbeşte despre «biserica domniei mele» de la Snagov, fără să spună că el este ctitor principal. Mai târziu, după 1470, biserica a fost consolidată şi împrejmuită cu zid de către domnitorul Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462 și 1476). De aceea, unii localnici spun că Mănăstirea Snagov ar fi ctitoria lui Vlad Ţepeş. El a consolidat mănăstirea şi a făcut aici mai multe lucrări, între care şi un tunel, pe sub apă, pentru refugiu, dar şi pentru păstrarea tezaurului Ţării Româneşti în caz de invazie străină. Tot Vlad Ţepeş a împărţit terenul acestei insule în două: pe de o parte a avut mănăstirea, pe care a înzestrat-o cu multe moşii, iar pe de altă parte a făcut o închisoare sau temniţă pentru răufăcători şi trădătorii de ţară”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Despre clopotniţa aşezământului monahal, Preafericirea Sa a spus că datează din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân.

Voievod cărturar, diplomat şi isihast

Patriarhul României a vorbit apoi şi despre activitatea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, sărbătorit în Biserica noastră în fiecare an pe 26 septembrie. „Sfântul Neagoe Basarab a urcat pe tron la vârsta de 30 de ani şi a trecut la locaşurile cele veşnice la 39 de ani. Această ctitorie a lui a rămas ca o mărturie a evlaviei lui. Între 1512 şi 1517, voievodul cărturar, diplomat şi isihast a construit măreaţa biserică a Mănăstirii Curtea de Argeş. Aceea este capodopera lucrării sale ctitoriceşti. Mănăstirea Snagov nu a fost doar un loc de rugăciune, ci şi un loc de înaltă cultură duhovnicească, mai ales în timpul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, care a fost stareţ aici la sfârşitul secolului al 17-lea şi începutul secolului al 18-lea. Călugărul Antim din Georgia, sau Iviria, a tipărit aici 14 opere, majoritatea cărţi de cult. A tipărit şapte cărţi în limba greacă, cinci în limba română, una în slavonă şi una în arabă. Pentru prima dată în lume, aici la Snagov a fost tipărită o carte în limba arabă: Liturghierul greco-arab din 1701. Tipografia mică de aici a fost transferată la Alep, în Siria, şi acum se găseşte într-o mănăstire de lângă Beirut, Liban. Deci, aici a apărut prima carte ortodoxă în limba arabă, fiindcă alte confesiuni aveau cărţi de cult în arabă mai înainte. Astfel, avem o vatră de cultură românească, ce trebuie ocrotită, cunoscută şi în acelaşi timp promovată sau pusă în valoare. Sperăm că în şedinţa Consiliului tehnico-economic de astăzi (26 septembrie 2019) al Companiei naţionale de investiţii, să fie avizat proiectul pentru o nouă clădire pe această insulă, şi anume Ansamblul Muzeal Cultural, care va cuprinde un muzeu, un paraclis de iarnă, o trapeză pentru pelerini, iar la etaj câteva chilii pentru vieţuitorii sau vieţuitoarele mănăstirii şi câteva săli de expoziţii de icoane şi de carte bisericească”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Patriarhul României a oferit pentru Mănăstirea Snagov mai multe cărţi apărute recent la Editurile Patriarhiei Române şi tămâie naturală din Oman. La rândul său, protosinghelul Varahiil Bănăţeanu, stareţul mănăstirii, i-a oferit Preafericirii Sale o icoană cu chipul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, iar Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul, o icoană cu chipul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul.