De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Inaugurarea unei case tradiționale pe Valea Țibleșului
Luni, 21 august, în localitatea Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud, a avut loc inaugurarea unei case tradiționale românești - muzeu. Imobilul situat pe Valea Țibleșului a fost achiziționat și restaurat prin contribuția Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord și se va afla în administrarea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Evenimentul s-a bucurat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a Preasfințitului Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, precum și a autorităților locale și a numeroși clerici și credincioși.
Evenimentul a debutat cu o slujbă de binecuvântare a imobilului, cei doi ierarhi săvârșind slujba Sfeștaniei, iar la final, Preasfințitul Părinte Macarie, fiu al satului și inițiatorul acestui proiect, a vorbit despre preocupările Preasfinției Sale pentru cultura tradițională, mai precis cea din zona în care s-a născut.
„Preocupările faţă de cultura tradiţională a satului meu natal au debutat în lucrarea de licenţă, de acum 17 ani, când, realizând monografia acestei așezări, m-am ocupat şi de aceste aspecte de viaţă sătească: locuirea, ocupaţiile tradiţionale, portul popular şi podoabele artei populare din aceste locuri. Iar după această lucrare din anul 2000, am publicat lucrări de etnografie şi folclor.
În ultimii ani, după experienţele mele scandinave, unde am putut vedea la tot pasul cel mai viu interes faţă de păstrarea pentru viitor a celor mai diverse forme de locuire ţărănească, întruchipate exemplar în acest model european şi mondial pe care-l reprezintă Skansenul şi alte muzee în aer liber, am încercat să mă reapropii şi de valorile culturii tradiţionale materiale şi, după cum vă este cunoscut, am făcut toate demersurile pentru ca în trei muzee etnografice în aer liber satul acesta şi satele de pe Valea Ţibleşului să fie reprezentate”, a arătat Preasfințitul Părinte Macarie.
De asemenea, ierarhul a vorbit despre obiectele ce au fost adunate și expuse în acest muzeu.
„Am adunat aici obiecte de valoare etnografică recunoscută, pe care generaţiile viitoare le vor putea admira şi despre a căror importanţă îşi vor aduce aminte peste zeci de ani. Nu le-am lăsat să fie risipite, cum n-am îngăduit să fie uitate miile de texte folclorice donate Arhivei de Folclor din Cluj a Academiei Române şi care vor constitui un corpus folcloric al Văii Ţibleşului. Puteţi vedea aici, cumulate, exemple de produse meşteşugăreşti, unelte pe care strămoşii noştri le-au împodobit cu măiestrie, pe care le-au folosit apoi în munca de zi cu zi sau în împrejurări de sărbătoare. Obiectele, asemenea textelor populare şi formulelor rituale, alcătuiesc o filosofie de viaţă, o concepţie unitară despre mediul geografic, despre spaţiu şi despre timp, despre întreaga creaţie a lui Dumnezeu”, a mai spus Preasfinția Sa.
Cu acest prilej, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului și Episcopul Europei de Nord au primit distincția de cetățeni de onoare ai localității.
La finalul festivității de inaugurare, localnicii au prezentat obiceiul agrar al Cununii secerișului.