Începutul unui alt mod de prezență a Domnului Hristos în istorie

La 40 de zile după sărbătoarea Învierii Mântuitorului, joi, 25 mai, Biserica Ortodoxă a prăznuit Înăl­țarea Domnului cu trupul la cer. Învățăturile duhovnicești ale acestei mari sărbători, care reies din cele două texte scripturistice lucane citite în timpul Sfintei Liturghii, au fost explicate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că cele două relatări ale Înălțării Domnului din textele Sfântului Apostol Luca, respectiv Evanghelia a treia și cartea Faptele Apostolilor, sunt complementare și arată înțelesul duhovnicesc și rostul Înălțării Mântuitorului, act în lucrarea de răscumpărare a omului și a ridicării lui la demnitatea cea dintâi.

„Înălțarea Domnului are un scop precis, anume ridicarea omului în slava Preasfintei Treimi. De aceea, această sărbătoare ne arată în modul cel mai evident cât de mult iubește Dumnezeu umanitatea și ce viitor definitiv a pregătit Dumnezeu pentru cei care cred în Hristos și împlinesc voia Lui în timpul viețuirii lor pe pământ. Cu alte cuvinte, vedem și mai bine astăzi care este scopul înomenirii Domnului. După ce omul a căzut în păcat, Dumnezeu i-a spus: «pământ ești și în pământ te vei întoarce». La Înălțarea Domnului, Dumnezeu zice: «Șezi de-a dreapta Mea!», adică umanitatea nu mai revine la starea de pământ și de mormânt, ci umanitatea are destinație ultimă Împărăția cerurilor. Acest praznic are, așadar, legătură cu sărbătoarea următoare, adică Pogorârea Duhului Sfânt. Deja, în Evanghelia după Ioan se precizează: «Trebuie să merg la Tatăl, căci dacă nu merg nu va veni Mângâietorul», adică Duhul Sfânt. Mântuitorul Se înalță ca împreună cu Dumnezeu Tatăl să pregătească Pogorârea Sfântului Duh pe pământ și întemeierea Bisericii lui Hristos ca adunare a popoarelor în iubirea Preasfintei Treimi. ­Înainte de Înălțare, Iisus a făgăduit ucenicilor că le va trimite un alt Mângâietor, pe Duhul Sfânt, numit în Evanghelia acestei zile «făgăduința Tatălui». Mântuitorul Se înalță la ceruri și nu mai rămâne în fața ucenicilor pentru că El dorește un alt mod de prezență, nu unul exterior, de vizavi, ci unul interior. El trimite pe Duhul Sfânt, și prin lucrarea harului, Duhul Sfânt Îl face pe Hristos interior omului. Duhul Sfânt împărtășește celor care cred în Hristos viața lui Hristos”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Înălțarea Domnului reprezintă încheierea unei perioade de pregătire a ucenicilor pentru primirea Duhului Sfânt.

„Cele 40 de zile de la Înviere la Înălțare reprezintă o perioadă de pregătire a ucenicilor pentru venirea Duhului Sfânt, când ei vor primi harul, Duhul Sfânt luminându-le mințile pentru a înțelege Evanghelia, le va încălzi inimile pentru a avea în continuare iubire smerită și sfântă față de Hristos și le va întări voința pentru a propovădui Evanghelia mântuirii la toate popoarele. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos spune că acesta este planul lui Dumnezeu, stabilit pentru mântuirea oamenilor, anume: Hristos a pătimit, a murit și a înviat din morți pentru mântuirea oamenilor, pentru ca aceștia să dobândească viață veșnică în Împărăția cerurilor. Astfel, Înăl­țarea Domnului încheie perioada de pregătire a ucenicilor pentru următorul eveniment, Pogorârea Sfântului Duh”, a evidențiat Preafericirea Sa.

În a doua parte a cuvântului său, Patriarhul României a arătat faptul că, în țara noastră, la praznicul Înălțării Domnului se face pomenirea eroilor neamului, prezentând motivele pentru această tradiție.
„Praznicul Înălțării Domnului este și ziua pomenirii eroilor în Biserica Ortodoxă Română. Această sărbătoare a fost stabilită la propunerea Patriarhului Miron Cristea în 1920. Ea a fost suspendată în timpul dictaturii comuniste și reluată după Revoluția din 1989 deoarece Biserica a stăruit să se revină la această tradiție. Pomenirea eroilor se face în această zi pentru a se înțelege mai ușor că Mântuitorul S-a înălțat întru slavă după ce a trecut prin suferință, prin moarte și Înviere. Ca atare, și eroii sunt prețuiți în mod deosebit pentru că s-au jertfit pentru popor și țară, apărând credința și neamul românesc, ei ajungând la cinstire prin suferință. Ținând seama de această propunere a Bisericii, Parlamentul României, în anul 2003, a votat Legea 379 prin care ziua Înălțării Domnului devine și ziua de pomenire a eroilor și este declarată sărbătoare națională. Astfel, astăzi facem pomenirea eroilor români din toate timpurile și toate locurile, așa cum facem la fiecare Liturghie. Cu acest prilej, ne aducem aminte și de faptul că noua Catedrală Patriarhală sau Catedrala Mântuirii Neamului are ca prim hram această sărbătoare. De aceea, înainte de sfințirea Altarului, a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor și în piciorul Sfintei Mese au fost așezate sute de mii de nume ale eroilor din diferite războaie, iar clopotul cel mai mare este dedicat eroilor neamului românesc. Așadar, această catedrală este, în primul rând, Catedrala eroilor neamului românesc”, a subliniat Preafericirea Sa.

La finalul Sfintei Liturghii, în Pa­raclisul istoric din cadrul Reșe­dinței patriarhale a fost săvârșită, după rânduiala tradițională, slujba Parastasului pentru eroii neamului.