Independent politic, dar implicat în decizii comune

▲ Precizări privind participarea preotului în Consiliul local sau judeţean ▲

În legătură cu unele comentarii apărute după hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a permite candidatura preoţilor numai ca independenţi şi numai pentru consiliile locale şi judeţene cu aprobarea episcopilor lor, Patriarhia Română face următoarele precizări:

Remarcăm faptul că cei ce au publicat materiale de presă pe această temă menţionează că atitudinea Bisericii Ortodoxe Române diferă de cea a Bisericii Romano-Catolice şi a cultului musulman, în timp ce ignoră celelalte culte recunoscute din România, care sunt de acord şi practică implicarea deservenţilor de cult în consiliile locale şi judeţene. Această situaţie se regăseşte, cu prioritate, în Transilvania, unde, în consiliile locale sau judeţene, sunt mai ales reprezentanţi ai cultelor protestante şi neoprotestante. Până în prezent, nu avem informaţii că activitatea personalului deservent al altor culte în consiliile locale şi judeţene ar fi fost defavorabilă cultelor respective sau comunităţilor locale.

Hotărârea Sfântului Sinod (nr. 410/2004) de a interzice implicarea clerului în politică a fost luată în urma unor propuneri venite din Transilvania. Acum, însă, pe baza experienţei acumulate în ultimii ani, propunerea de a se permite preoţilor să candideze ca independenţi în consiliile locale şi consiliile judeţene a venit tot din Transilvania. Hotărârea de a permite preoţilor să se implice, numai ca independenţi şi numai în consiliile locale şi judeţene, a fost luată tot de către Sfântul Sinod, Patriarhia Română fiind receptivă la propunerile ierarhilor, tocmai pentru că aceştia cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă comunităţile locale din eparhiile lor.

În concluzie, experienţa ultimilor ani a determinat Sfântul Sinod să nuanţeze hotărârea sa anterioară de a interzice implicarea clerului în politică partinică, permiţând, totuşi, preoţilor, în anumite condiţii, să desfăşoare activitate decizională în consiliile locale şi judeţene. Dacă experienţa anilor viitori va arăta că hotărârea Sfântului Sinod este benefică pentru viaţa comunităţilor locale, firesc, aceasta va fi menţinută, în caz contrar, ea va fi revizuită.

Conducerea Bisericii este conştientă de riscul unei posibile secularizări a comportamentului preoţilor activi în consiliile locale şi judeţene, dar şi de posibilele avantaje ale influenţei pozitive pe care preoţii o pot exercita asupra celorlalţi consilieri, dacă aceştia au o viaţă spirituală intensă şi un simţ practic.

Prin urmare, considerăm că este prematur să emitem judecăţi radicale şi pripite înainte de a vedea roadele acestei misiuni sociale a preotului. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)