În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
„Indiferent de starea religioasă a omului, Dumnezeu dorește mântuirea lui”
Luni, 1 ianuarie, în prima zi a noului an, când creștinii ortodocși au sărbătorit Tăierea-împrejur cea după trup a Mântuitorului Iisus Hristos şi pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.
La Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare oficiată în prima zi a anului 2024, preoți, diaconi și credincioși s-au rugat alături de Arhiepiscopul Romanului și Bacăului pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu în noul an.
În cuvântul de învățătură adresat de ierarh credincioșilor au fost reactualizate semnificațiile duhovnicești ale sărbătorii Tăierii-împrejur cea după trup a Domnului și importanța acesteia pentru creștinul de astăzi, dar și despre înnoirea spirituală a celor ce doresc să pună început bun vieții odată cu începerea noului an. Totodată, a vorbit despre faptul că întruparea Fiului lui Dumnezeu devine un reper temporal pentru istoria umanității, o axă care influențează și dă identitate faptelor petrecute în timp: „La fiecare început de an noi anunțăm anul milei Domnului și de fiecare dată primim încă o șansă de a ne întâlni cu Dumnezeu. Dumnezeu a împărțit timpul în perioade liturgice, fiecare zi de sărbătoare fiind un fragment din timpul mântuitor, cu semnificația și importanța sa. După 2.023 de ani, indiferent de starea religioasă a omului, Dumnezeu dorește mântuirea lui, iar lumea și-a orientat istoria după intrarea lui Dumnezeu în timp”.
La final a arătat că Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului anticipează Botezul creștin, taină prin care primitorul devine membru al familiei duhovnicești a Bisericii.
În finalul cuvântului său, chiriarhul Romanului și Bacăului a amintit câteva repere din viața Sfântului Vasile cel Mare, vorbind despre viața sa aspră, cultura vastă, opera filantropică și mărturisirea ortodoxiei credinței: „Teologia Sfântului Vasile cel Mare este paradigmatică și normativă pentru Biserică încă din secolul al IV-lea. Sfântul Vasile cel Mare este simbolul filantropiei, pentru faptul că el este autorul vasiliadelor, iar în puținii ani cât a fost Arhiepiscop în Capadocia a apărat ortodoxia credinței, scrierile sale fiind folosite ca fundamente teologice de Sfinții Părinți la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol”.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Paraschevi” a Catedralei Arhiepiscopale din Roman.



.jpg)
