Întâlnire preoțească în Capitală despre pastoraţia românilor din străinătate

La biserica Parohiei „Sfântul Nicolae” - Vlădica din Bucureşti a avut loc vineri, 26 februarie 2021, un cerc pastoral la care au participat clericii din Protoieria Sector 4 Capitală. Tema acestuia a constituit-o „Pastoraţia românilor din jurul graniţelor ţării” și au conferenţiat Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ­Ortodox Român al Ungariei.

Cei doi ierarhi au vorbit clericilor din București despre realităţile şi provocările existente în fiecare dintre eparhiile pe care ­aceştia le păstoresc. Părintele protoiereu Ioan Vartan Armaşi, moderatorul întâlnirii, a afirmat: „La începutul acestui an, într-un mod deosebit, conform îndrumărilor Sfântului Sinod, ne gândim mai mult la românii din afara graniţelor actuale ale ţării. De aceea, este o mare bucurie pentru clericii din Protoieria Sector 4 Capitală să aibă în mijlocul lor doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi din Republica Moldova care să vorbească despre provocările şi dificultăţile pastoraţiei românilor. Încercăm să aflăm mai multe lucruri despre fraţii noştri români şi să îi ajutăm mai mult, conştientizând faptul că nu este deloc uşor pentru aceştia să îşi păstreze limba şi credinţa strămoşească”.

Menţionând subiectele abordate în cadrul cercului pastoral, Prea­sfinţitul Părinte Veniamin ne-a spus: „Am vorbit părinţilor prezenţi despre organizarea Episcopiei Basarabiei de Sud, care a fost reactivată recent, în anul 2006, în cadrul Mitropoliei Basarabiei. În 2018, episcopia a fost în atenţia autorităţilor bisericeşti şi a Sfântului Sinod după ce, constatând nevoile concrete existente, preoţii din această eparhie au cerut trimiterea unui chiriarh care să se preocupe de viaţa bisericească de acolo. Eparhia activează în fostul teritoriu canonic al Episcopiei Cetăţii Albe şi Ismailului, având jurisdicţie propriu-zisă în Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, am vorbit celor prezenţi şi despre viaţa bisericească din Basarabia, despre felul în care ea trebuie să răspundă frământărilor vremii actuale, dar să şi consolideze Ortodoxia, care, în această regiune, este destul de fragmentată. Trebuie să intensificăm lucrarea misionară, să consolidăm unitatea credincioşilor în jurul Sfântului Altar şi, în acelaşi timp, să dezvoltăm şi să finalizăm proiectele edilitare începute de mai mulţi ani pentru ca toţi cei care s-au implicat să se poată bucura de realizările frumoase şi de munca lor. În plus, este necesar să găsim soluţii pentru fenomenul emigraţiei. Foarte mulţi basarabeni, mai ales cei tineri, au emigrat în Europa, mai întâi pe cont propriu, apoi împreună cu familiile, părinţii lor rămânând astăzi în Basarabia. Din acest motiv, de multe ori viaţa din anumite zone este mai tristă, mai apăsătoare, cei rămaşi acasă fiind în vârstă, uneori bolnavi şi neajutoraţi, fiind mâhniţi de ceea ce se întâmplă în ultimii ani în Republica Moldova. Ne dorim ca, prin lucrarea preoţilor, în vieţile comunităţilor pe care le păstoresc să fie adusă bucuria pe chipurile tuturor. Vrem să oferim o bună mărturie că suntem români şi ortodocşi şi sperăm că aceia care vor veni după noi vor păstra aceleaşi valori”.

Despre situația românilor din Ungaria a vorbit Preasfințitul Părinte Episcop Siluan.

„Am încercat, în cadrul acestei prime întâlniri, să schiţăm câteva aspecte despre comunitatea noastră istorică, mică, dar importantă, arătând mai întâi cum majoritatea parohiilor noastre au rămas dincolo de graniţă după anul 1920, după Tratatul de Pace de la Trianon. Atunci existau comunităţi mult mai numeroase, având în jur de 100.000 de credincioşi, care însă au rămas cu foarte puţini preoţi, patru la număr, şi cu intelectuali şi mai puţini. Acestea şi-au păstrat bisericile, unele vechi de peste 200 de ani, şi s-au aflat la început în legătură canonică şi spirituală cu eparhii din România, din părţile Oradiei şi ale Aradului, însă şi-au dorit neîncetat să se organizeze şi să aibă o episcopie proprie cu un episcop titular. După mai multe încercări, după numeroase conferinţe preoţeşti şi protopopeşti care au avut loc la Jula, la Budapesta sau la Bătania, printre altele, s-a reuşit în 1946 înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria cu sediul la Jula. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anii 1950-1953, a luat act de această dorinţă şi de decizia românilor din Ungaria. Din nefericire, din cauza cursului istoriei, stabilirea concretă a acestei eparhii nu a putut avea loc decât în anul 1999”, a spus Episcopul Ortodox Român al Ungariei.