„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Întâlnirea anuală a grupurilor interreligioase din Alsacia, Franţa
Ca în fiecare an, Consiliul Regional al Alsaciei a organizat, în după-amiaza zilei de 13 aprilie 2015, la sediul său din parcul Wacken (Strasbourg), întâlnirea grupurilor interreligioase din Răsăritul Franţei. Parohia ortodoxă română din Strasbourg, singurul for ortodox angajat în dialogul interreligios local, este reprezentată încă de la început în sânul comitetului de lucru al Consiliului Regional şi a participat intens, în lunile care au precedat întâlnirea, la organizarea acesteia, după cum ne-a transmis părintele Vasile Iorgulescu, parohul Parohiei Ortodoxe Române din Strasbourg.
Tema dezbătută a fost „Fraternitatea – să trecem de la cuvinte la fapte” („La franternité: passer des mots à lâaction !”). Fiecare religie şi-a desemnat un reprezentant – cu precădere laic – care să exprime sensul cuvântului «fraternité» în tradiţia sa religioasă şi, mai ales, modul în care se traduce acest cuvânt în viaţa de zi cu zi. Comunitatea ortodoxă română a fost reprezentată de prof. univ. dr. Alexandru Oancea, vice-preşedintele parohiei.
Potrivit părintelui Vasile Iorgulescu, înainte de a da cuvântul reprezentanţilor celor şapte religii prezenţi în sală, Philippe Richert, preşedintele Regiunii Alsacia şi fost ministru, i-a salutat pe cei peste 250 de participanţi şi a reamintit intenţia care a stat la temelia iniţiativei de a reuni religiile în aula unei instituţii eminamente politice: aceea de a crea o platformă de discuţii şi de cunoaştere liberă între culturi şi credinţe şi de a manifesta respectul şi disponibilitatea „omului public” pentru preocupările religioase ale locuitorilor regiunii. Trebuie menţionat că acest climat de proximitate cordială între credinţă şi politică – fără ca una să prevaleze asupra celeilalte – este specific Alsaciei şi continuă să uimească, prin implicaţiile sale concrete, pe cei „aflaţi în trecere”. Încheindu-şi cuvântul cu îndemnul de a „face să coboare cuvântul fraternitate de pe frontispiciile monumentelor publice şi a-i da un sens concret”, Philippe Richert a declarat deschise lucrările întâlnirii. S-a tras la sorţi spre a se stabili ordinea vorbitorilor – încă un indiciu al egalităţii de tratament – iar primul orator a fost Alexandru Oancea. Firul roşu al expunerilor care s-au succedat l-a constituit constatarea că „înfrăţirea (fraternitatea) face parte din acele valori numite «absolute», comune tuturor religiilor, aflându-şi sorgintea în însăşi originea omului, lămurindu-se ca aurul prin foc în relaţia de credincioşie faţă de Dumnezeu şi de solidaritate faţă de aproapele, oricine ar fi el”.
„Recrudescenţa nedreptăţii şi a violenţei dintre oameni sau grupuri – motivată adesea pe criterii religioase – care se lăţeşte astăzi ca o pată îngrijorătoare pe harta lumii, ne pune în faţa unei constatări de netăgăduit : aceea că fraternitatea este mai uşor de gândit decât de realizat”, a concluzionat moderatorul întâlnirii, filosoful Yann Martin. De aici şi necesitatea de a construi edificiul înfrăţirii între oameni ca pe oricare alt edificiu, „piatră după piatră, zi după zi, folosind mortarul indispensabil al cunoaşterii reciproce binevoitoare, al respectului semenilor noştri, oricât de diferiţi ar fi aceştia, şi al comunicării permanente cu ei”.
Tot ca un corolar al bunei colaborări dintre politic şi religios care există în Alsacia, grupurile ingterreligioase evocate mai sus au luat recent hotărârea de a înfiinţa un forum intitulat „Casa religiilor”, unde fiecare să se poată informa sau să intre în contact nemijlocit cu realitatea cotidiană a persoanelor de altă credinţă, cultură sau tradiţie. „Parohia ortodoxă română face deja parte din acest circuit, deschizându-şi biserica pentru vizită şi documentare oricărei persoane sau grup interesat să cunoască ortodoxia mai îndeaproape. În acelaşi spirit, enoriaşii «ies» literalmente dintre zidurile bisericii spre a-i întâlni pe ceilalţi în diferite locuri publice, prin concerte, conferinţe, mese rotunde şi alte participări la viaţa cetăţii. În viitorul apropiat, acest demers va îmbrăca forme noi, pe măsură ce solicitările se vor înmulţi şi diversifica”, ne-a spus pr. paroh Vasile Iorgulescu.