Întâlnirea sfinților, binecuvântare pentru păstori și credincioși

Credincioșii Capitalei noastre, dar şi pelerini din toată ţara au arătat recu­noș­tință și fidelitate față de Sfân­tul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, participând la procesiunea „Calea Sfinților”. Ieri, la amiază, moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, de la Catedrala Patriarhală, au fost purtate în procesiune prin centrul Capitalei împreună cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, cărora li s-au adăugat moaștele Sfin­ților Trei Ierarhi de la Mă­­năs­tirea „Sfântul Pavel” din Sfântul Munte Athos, aduse de o delegație a Bi­se­ricii Ortodoxe a Greciei con­­dusă de Înaltpreasfințitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama.

La orele prânzului, clopotele Catedralei Patriarhale şi ale Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou au anunţat simultan începutul unui eveniment deosebit care a marcat debutul sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Preoţii şi credincioşii adunaţi pe Colina Patriarhiei şi în împrejurimi au vestit și celorlalți locuitori ai orașului vremea revărsării binecuvântării sfinţilor pentru cei care se îndreaptă cu rugăciune şi nevoinţă către sfinţii ocrotitori și așteaptă în bună rânduială să cinstească sfintele lor moaște.

La fel ca și anul trecut, procesiunea „Calea Sfinţilor” a început din două locuri din centrul Capitalei. Prima procesiune a plecat de pe Colina Patriarhiei, de la Catedrala Patriarhală. Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost scoase de către slujitorii catedralei și, precedate de către preoți, monahi, monahii și cântăreți, au fost purtate pe partea de sud-vest a Dea­lului Patriarhiei până la Biserica „Sfântul Nicolae”-Vlădica, apoi pe Bulevardul Regina Maria spre Piața Unirii. Procesiunea cu moaștele sfântului cuvios, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, a reunit preoții din protopopiatele sectoarelor 4, 5 și 6 ale Capitalei şi din Protopopiatul Ilfov Sud, preoții de caritate și cei de la capelele militare, precum și consilierii patriarhali. La procesiune au participat și maici de la mănăstirile Christiana și Țigănești, precum și stareți și starețe de la mănăstirile din Arhiepiscopia Bucu­reștilor. În cadrul procesiunii au fost purtate, pe lângă racla sfântului, o icoană de lemn cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, precum și Sfânta Cruce, steaguri și ripide, iar şase maici de la mănăstirea ilfoveană Țigănești au tămâiat cu căţuile tot drumul de la Catedrala Patriarhală spre Piața Unirii. Alături de slujitori s-au aflat numeroși credincioși care au participat de dimineață la Sfânta Liturghie și la slujba Acatistului Sfântului Dimitrie cel Nou, oficiate la Catedrala Patriarhală. În cadrul procesiunii, Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale a cântat troparul Cuviosului Dimitrie și alte imne bisericești.
În sunet de clopote, bătăi de toacă şi cântări duhovniceşti, un alt alai al pelerinilor a plecat ieri la prânz de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, purtând în procesiune moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pe Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă până la Crucea brâncovenească de la poalele Colinei Patriarhiei. Împreună cu pelerinii au fost și eleve de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfânta Filofteia”-Pasărea din comuna ilfoveană Brăneşti, elevi de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, clerici din protopopiatele sectoarelor 1, 2 şi 3 ale Capitalei şi Protopopiatul Ilfov Nord, maici şi părinţi stareţi de la mănăstiri din Arhiepiscopia Bucureştilor, con­si­lieri eparhiali şi Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din partea Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient.

Întâlnirea procesiunilor la baza Colinei Patriarhiei

Procesiunea cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou care a venit de la Catedrala Patriarhală s-a întâlnit cu procesiunea cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou la Crucea brâncovenească de piatră de la baza Colinei Patriarhiei. Aici, cele două procesiuni reunite au așteptat și au întâmpinat racla cu moaștele Sfinților Trei Ierarhi, adusă de Înaltpreasfințitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama, însoţit de slujitori din cadrul Bisericii Ortodoxe a Greciei și monahi de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Athos. Delegația a fost însoțită de Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal. După primirea solemnă a raclei cu moaștele Sfinților Trei Ierarhi și a ierarhilor și slujitorilor greci, procesiunea „Calea Sfinților” a continuat spre Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală. Aici, racla cu moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, şi Preasfinţitul Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande, iar cele două racle cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și icoanele acestor sfinți au fost așezate spre cinstire în noul baldachin de lângă Catedrala Patriarhală.
După slujba de Polihroniu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Sfinţii Trei Ierarhi, învăţători, rugători şi ocrotitori ai Ortodoxiei”. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavel de Drama a vorbit despre Sfântul Ioan Gură de Aur ca fiind unul dintre cei mai mari predicatori ai lumii, un sfânt care a rămas viu în conştiinţa Bisericii prin Liturghia alcătuită de el şi scrierile sale nemuritoare. „Cei care îl ascultau spuneau că mai bine ar fi să se întunece soarele decât să se închidă gura lui Hrisostom, iar glasurile lor au fost ascultate. Soarele ce se numeşte «Ioan Gură de Aur» nu a apus, gura lui şi cuvântul său cel de aur nu au fost pecetluite. Este contemporan prin ce a scris şi ce a spus cu fiecare generaţie, şi în special cu generaţia noastră. Cuvintele sale teologice, dogmatice, sociale, antropologice şi hristologice sunt necesare pentru creştini, ştiinţă, societate, teologie, preoţie, politică şi pentru toate dimensiunile de exprimare ale vieţii omeneşti, însă, în special, Sfântul Ioan Hrisostom este dascălul milosteniei şi al rugăciunii. Duşmanii lui au reuşit să-l înlăture de pe tronul Bisericii din Constantinopol şi l-au exilat, însă nu au reuşit un singur lucru, şi anume să-l înlăture de pe tronul sfinţeniei. Teologia se mândreşte cu dânsul, predicatorii cuvântului îl au drept model, iar poporul binecredincios îl consideră un autentic învăţător al evlaviei. Prin această lume deznădăjduită au trecut mulţi ritori şi predicatori, dar nu a mai existat nici unul de talia Sfântului Ioan Hrisostom, considerat «privighetoarea amvonului», fiindcă a fost unic şi irepetabil”, a explicat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavel.
Părintele Mitropolit Pavel a mai arătat că, în societatea noastră, este nevoie de rugăciune şi de milostenie, cum ne îndrumă Sfântul Ioan Gură de Aur, omagiat în mod deosebit în acest an de Patriarhia Română. „Evenimentul culminant al acestui an omagial, al Sfântului Ioan Gură de Aur, îl constituie venirea la Bucureşti a sfintelor moaşte ale Sfântului Hrisostom la sărbătoarea Sfântului Dimitrie din Basarabi, spre binecuvântare şi sfinţirea poporului credincios şi a întregii ţării voastre, a României ortodoxe. Sfântul nostru nu a venit singur, ci îl însoţesc îm­pre­ună-nevoitorii săi şi dascăli ai lumii, Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul, care au fost asemenea în lupta cea sfântă pentru credinţă”, a mai spus Mitropolitul Pavel.
Venirea în România a delegaţiei greceşti la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a mai subliniat mitropolitul grec, se datorează legăturilor istorice şi frăţeşti dintre cele două Biserici Ortodoxe. În acest sens, Înaltpreasfinţitul Pavel a amintit de începutul legăturilor dintre Mănăstirea „Sfântului Pavel” din Muntele Athos cu Ţările Române încă din anul 1501, prin jupânul Barbu Banul, dar şi prin boierii şi domnitorii Ţărilor Române care au ajutat financiar mănăstirea, între care Sfântul Voievod Neagoe Basarab şi Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. „Pe toţi aceştia, dimpreună cu ceilalţi binefăcători ai mănăstirii noastre, îi pomenim zilnic la sfintele slujbe, ţinând astfel vii legăturile noastre de rudenie duhovnicească. Tot de mănăstirea noastră ţine şi Schitul românesc «Sfântul Dimitrie» - Lacu, care încă din secolul al X-lea este vatră monahală vie, ascunsă printre piscurile Muntelui Athos şi ale Muntelui Antiathos. Încă de la începuturile secolului al XVIII-lea, monahi din Moldova şi Ţara Românească, dorindu-şi o viaţă monahală mai ascetică, s-au aşezat în aceste locuri şi după ani de vieţuire athonită au creat acest schit măreţ şi iubitor de isihasm. Pentru acest schit, mănăstirea noastră a cheltuit o sumă importantă de bani şi a rezidit din temelie biserica centrală a schitului. Astăzi, această aşezare monahală, cu binecuvântarea Sanctităţii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, şi a stareţului nostru, părintele arhimandrit Partenie, trece printr-o perioadă de bunăstare, şi, dacă acum câţiva ani se afla în declin, astăzi toate chiliile au fost restaurate şi, mai important, au fost populate cu monahi buni şi râvnitori de origine română, care s-au încadrat pe deplin în comunitatea monahală şi tradiţia athonită. Bătrânii noştri care astăzi sunt aici de faţă, părinţii Gherasim şi Nicodim, se străduiesc din răsputeri să ajute schitul pentru propăşirea materială şi duhovnicească a acestuia. Aşadar, astăzi şi aici, nu ne simţim străini printre voi, ci ne simţim fraţi adevăraţi, datorită celor pe care le-am enumerat mai înainte, şi în special datorită credinţei noastre ortodoxe. Ne înclinăm cu respect filial Preafericirii Voastre şi, totodată, mărturisim admiraţia pentru misiunea Preafericirii Voastre şi Vă dorim ca ocrotitoarea noastră, a Sfântului Munte Athos, Prea­sfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Ioan Gură de Aur, să mijlocească pentru Preafericirea Voastră şi pentru poporul român cel dreptcredincios, astfel încât, ca un alt Moise, să conduceţi pe cei pe care îi arhipăstoriţi pe calea Împărăţiei cerurilor!”, a încheiat Înaltpreasfinţitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama.
La final, racla cu moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, a fost aşezată în baldachinul nou de pe esplanada Catedralei Patriarhale, alături de cele două racle cu odoare duhovniceşti, la care s-au închinat apoi soborul de ierarhi, clericii, monahii şi monahiile din Arhiepiscopia Bucureştilor, rămânând spre venerare pentru pelerinii care s-au așezat la rând deja în număr mare.