Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Întoarcerea spre Răsărit“, mărturii ale unor filosofi contemporani

„Întoarcerea spre Răsărit“, mărturii ale unor filosofi contemporani

Un articol de: Oana Rusu - 22 Mai 2015

La Editura „Renaşterea“ a Arhiepiscopiei Vadului, Fleacului şi Clujului, a apărut recent volumul „Întoarcerea spre Răsărit. Filosofi contemporani şi credinţa creştină veche“, coordonat de Rico Vitz din cadrul Departamentului de Filosofie al Universităţii Azusa Pacific, California. Majoritatea autorilor din acest volum sunt cadre universitare cu o experienţă profesională recunoscută, autori de volume şi studii ştiinţifice, şi care au îmbrăţişat Ortodoxia.

Editorul volumului, Rico Vitz din cadrul Departamentului de Filosofie al Universităţii Azusa Pacific, California, anunţă în prefaţă că închină lucrarea „Întoarcerea spre Răsărit. Filosofi contemporani şi credinţa creştină veche“ Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful şi Sfântului Grigore Palama, apărătorul isihasmului. Rico Vitz explică faptul că primii creştini „au dezvoltat o viaţă în comun de rugăciune şi cult“, iar „dacă cineva dorea să ştie în ce cred creştinii, trebuia să intre în viaţa Bisericii“. La fel, în prezent, „ca şi în epoca apostolică: dacă cineva doreşte să descopere adevărata credinţă, trebuie să vină şi să intre în viaţa Bisericii lui Hristos“.

Editorul acestui volum susţine că scopul vieţii ortodoxe nu este să prezinte „un set de afirmaţii morale şi teologice, ci să intre profund într-o comuniune autentică de iubire cu Dumnezeul Cel Viu, cu Poporul lui Dumnezeu şi, în cele din urmă, cu toată creaţia lui Dumnezeu“. Acesta a considerat iniţial această idee ca fiind frustrantă: „Mă întrebam de ce cineva aflat în situaţia mea, cu un interes proaspăt înmugurit faţă de Ortodoxie, nu poate găsi o referinţă bibliografică în stare să dea răspunsuri cu caracter filosofic cu privire la credinţa creştină primară. În cele din urmă, am aflat răspunsuri la întrebări prin metoda căutării unor filosofi care s-au convertit la creştinismul ortodox. Nu numai răspunsurile pe care le-au dat întrebărilor mele, dar şi poveştile vieţilor lor mi-au fost de un ajutor nepreţuit, când am decis să duc o viaţă creştin ortodoxă“.

Astfel, aceste convorbiri cu filosofii convertiţi au fost punctul de plecare al volumului de faţă: „Textele din această carte aparţin unor filosofi din diferite medii, care s-au convertit la creştinismul ortodox. Unii sunt savanţi recunoscuţi la nivel mondial, alţii sunt tineri erudiţi, în stadii incipiente ale carierei. Unii vin dintr-un mediu nereligios, alţii vin din diferite medii religioase. Ca grup, nu aparţin nici unei «şcoli» filosofice anume (de ex. analitică sau continentală), nici nu se află sub o anumită jurisdicţie ortodoxă (de ex. greacă, rusească, antiohiană etc.). În ciuda acestei diversităţi, autorii studiilor din acest volum au în comun cel puţin două lucruri. Primul este dorinţa de a răspunde câtorva întrebări referitoare la creştinismul ortodox, pe care dumneavoastră, sau alte persoane cu înclinaţii filosofice, le-aţi putea avea. Al doilea îl reprezintă speranţa că, oferind anumite răspunsuri acestor întrebări, dumneavoastră şi alţii veţi avea posibilitatea să intraţi în comuniune, sau poate să adânciţi o astfel de comuniune, cu Dumnezeul Cel Viu, prin viaţa în comun de rugăciune şi slujire liturgică a Bisericii Sale. Având astfel de dorinţă şi speranţă, autorii vă oferă punctul lor de vedere asupra aspectelor din creştinismul ortodox care le-au atras şi lor la început atenţia, vă descriu circumstanţele drumului lor spre Biserica Ortodoxă şi modul în care convertirea lor le-a afectat vieţile“.

Articole despre descoperirea Ortodoxiei

Din cuprinsul volumului enumerăm articole precum: „Despre găsirea adevăratei credinţei“ de David Bradshaw, „Descoperirea Bisericii primare“, de Travis Dumsday, „Teologia naturală şi Ortodoxia“, de Richard Swinburne, „O cale de la Roma prin Antiohia“ de Rico Vitz, „Tradiţie, Taină şi Inimă“ de Richard Otte, „Creştinarea“ de Kelly Dean Jolley, „Fără titlu“ de Jonathan D. Jacobs, „O mărturisire“ de David Starr, „Intrarea prin moarte, vieţuirea în îndoială“ de Terence Cuneo, „O întoarcere acasă neaşteptată“ de John D. Jones, „O călătorie în Răsărit: descoperirea adevăratului cult şi a adevăratei credinţe“ de H. Tristram Engelhardt, Jr., „Raţiune, credinţă, feminitate şi vicisitudinile dragostei“ de Corina Delkeskamp-Hayes, „Drumul spre Taină: cum am devenit filosof ortodox“ de Bruce Foltz, „Boala minunată“ de Agust Symeon Magnusson, „Limitele filosofiei şi o întâlnire cu Dumnezeul Cel Viu“ de Mark J. Cherry, „Călătoria ortodoxă“ de Jeffrey Bishop, „Studierea creştinătăţii ortodoxe“.

Printre autorii care au contribuit la acest volum, Jeffrey Bishop este director al Centrului de etica ocrotirii sănătăţii „Albert Gnaegi“, din cadrul Universităţii „Saint Louis“; David Bradshaw este profesor şi conducător al Departamentului de Filosofie al Universităţii din Kentucky; Mark J. Cherry este profesor de etică aplicată la Universitatea „Sfântul Eduard“ din Austin, Texas; Terence Cuneo este profesor de filologie la Universitatea din Vermont; Corinna Delkeskamp-Hayes este director de programe europene, studii internaţionale de filosofie şi medicină, la Freigericht, Germania; Travis Dumsday este profesor asistent la Secţia de Studii Religioase al Colegiului Livingstone, din Salisbury, Carolina de Nord; H. Tristram Engelhardt Jr. este profesor la Secţia de Filosofie a Universităţii Rice şi profesor emerit la Secţia Medicină şi la Secţia Medicină Comunitară la Colegiul de Medicină Baylor, din Houston, Texas; Bruce Foltz este profesor de filosofie şi director al Programului de Licenţe al Colegiului Eckerd din Sankt Petersburg, Florida; Jonathan D. Jacobs este profesor asistent în Secţia Filosofie a Universităţii „Saint Louis“; Kelly Dean Jolley este profesor la Secţia Filosofie de la Universitatea Auburn din Alabama; Pr. John D. Jones este profesor de filosofie la Universitatea Marquette şi preot suplinitor al Bisericii Ortodoxe „Sfinţii Chiril şi Metodiu“ din Milwaukee, Wisconsin; Agust Symeon Magnusson este doctorand al Universităţii Marquette; Richard Otte este profesor de filosofie la Universitatea din California, Santa Cruz; Pr. David Starr este îndrumător la Colegiul „Sfântul Ioan“ din Santa Fe, New Mexico şi paroh al Parohiei Ortodoxe Ruse „Sfânta Iuliana“ din Lazarevo din Santa Fe; Richard Swinburne este profesor Nolloth emerit de filosofia religiei creştine, la Universitatea Oxford, membru emerit al Colegiului Oriel, Oxford, şi membru al Academiei Britanice; Rico Vitz este profesor asociat la Secţia de Filosofie a Universităţii Pacifice Azusa. Cu toţii sunt membri ai Bisericii Ortodoxe, implicaţi în comunităţile din care fac parte.