„Intrarea în biserică a Maicii Domnului, model de pregătire pentru creştini”

În fiecare an, în data de 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheor­ghe” al Reşedinţei Patriarhale, în care a evidenţiat faptul că sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, instituită în secolul al 8-lea, este semnificativă pentru această perioadă de pregătire a noastră, în Postul Crăciunului, pentru marele praznic al Naşterii Domnului.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat modul în care a apărut şi s-a dezvoltat în istoria creştinismului Postul Naşterii Domnului, precum şi sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, prăznuită de creştini la începutul acestui post de 40 de zile. „În secolul al 5-lea, în Apus s-a dezvoltat practica Postului Naşterii Domnului, acea perioadă de pregătire pentru sărbătoarea Naşterii Domnului sau a Crăciunului. Un secol mai târziu, această practică a Postului Naşterii Domnului s-a răspândit şi în Răsărit. Deci, în secolul al 6-lea, Biserica din Răsărit a început şi ea să organizeze o perioadă de pregătire de şase săptămâni pentru sărbătoarea Naşterii Domnului. Era necesar ca în această perioadă să fie şi o sărbătoare a Maicii Domnului, deoarece Domnul nostru Iisus Hristos S-a născut din Fecioara Maria. Aşadar, sărbătoarea Intrării în biserică sau aducerii la templul din Ierusalim a Maicii Domnului este o sărbătoare care aminteşte faptul că, pentru a-L naşte pe Hristos, Fecioara Maria s-a pregătit duhovniceşte încă din copilărie, încă de la vârsta de trei ani. Şi, ca atare, ideea aceasta de pregătire, de înduhovnicire pentru a primi o mare binecuvântare, a făcut ca Intrarea în biserică a Maicii Domnului să fie un model de pregătire pentru creştini, ca ei să-L poată primi duhovniceşte pe Pruncul Iisus ce Se naşte în peştera Betleemului şi în peştera sufletului lor, care prin păcat se întunecă şi se răceşte în iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Prin post însă, prin rugăciune, prin nevoinţe şi prin creştere duhovnicească în citirea Scripturilor şi a Sfinţilor Părinţi, prin spovedanie şi împărtăşirea mai dese, sufletul omului devine un loc luminos şi cald”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

Patriarhul României a precizat că sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului nu se bazează pe texte din Sfânta Scriptură, ci pe Sfânta Tradiţie a Bisericii. „De pildă, în Evanghelia după Iacov, se spune că Maica Domnului la vârsta de trei ani a fost dusă de părinţii ei Ioachim şi Ana la templul din Ierusalim şi a stat acolo până la vârsta de 15 ani (...). La templu a fost primită de preotul Zaharia, care, insuflat de Duhul Sfânt, când a prezentat-o pentru binecuvântare, nu a mers cu ea doar în Sfânta, spaţiul în care se rugau preoţii, ci şi în Sfânta Sfintelor, adică în locul cel mai sfânt al templului, în care intra o singură dată pe an arhiereul. Acolo, în Sfânta Sfintelor, înainte de robia babilonică, se afla chivotul Legii. În acest chivot se aflau trei obiecte importante: tablele Legii, toiagul lui Aaron care a înverzit peste noapte şi năstrapa sau cutia cu mană din pustie. Odată cu robia babilonică, acest chivot a fost luat din Sfânta Sfintelor, de aceea, când Maica Domnului este dusă în Sfânta Sfintelor, acolo nu se mai afla chivotul Legii. Preotul Zaharia, inspirat de Duhul Sfânt, a dus-o pe ea în Sfânta Sfintelor ca să fie binecuvântată de Dumnezeu”, a reliefat Întâistătătorul Bisericii noastre.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat apoi motivul pentru care preotul Zaharia a dus-o pe Fecioara Maria în Sfânta Sfintelor. „Duhul Sfânt l-a îndemnat pe preotul Zaharia să o ducă pe Fecioara Maria în Sfânta Sfintelor, pentru că ea va deveni chivot, va deveni ea însăşi templu al lui Hristos, al Fiului veşnic al lui Dumnezeu, care Se va zămisli şi naşte prin lucrarea Duhului Sfânt din ea. De aceea, Maica Domnului este numită în cărţile noastre de slujbă biserică sfinţită, chivot sfinţit, Rai cuvântător”. Preafericirea Sa a mai arătat că perioada în care Maica Domnului a stat la templu a fost una de creştere duhovnicească.

Părintele Patriarh Daniel a mai subliniat că Fecioara Maria a devenit pentru creştini un model de pregătire în vederea primirii lui Hristos în sufletele lor. „Perioada aceasta este una de pregătire, după modelul Maicii Domnului, în care unim rugăciunea cu postul şi cu milostenia. De aceea, o sărbătoare deosebită din această perioadă este şi pomenirea Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, un ierarh foarte milostiv, bun şi înţelept. Maica Domnului ne îndeamnă ca în această perioadă să ne curăţim de păcate prin spovedanie, prin multă rugăciune, prin citirea Sfintelor Scripturi şi a vieţilor sfinţilor, dar şi prin milostenie. Când nu putem face milostenie materială, facem milostenie spirituală. Ne rugăm pentru cei bolnavi, săraci, necăjiţi, singuri, întristaţi, îndoliaţi, mai ales acum în timp de pandemie, când sunt o mulţime de oameni suferinzi (...). Maica Domnului este mult milostivă şi mult ajutătoare. Ea este îndrumătoare, călăuză pentru copii, pentru tineri, pentru fecioare, pentru mame, pentru maicile din mănăstiri, dar şi pentru bărbaţi. Pentru orice om, ea este iubire smerită şi milostivă”, a arătat Preafericirea Sa.