Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Învăţământul românesc este „demodat şi mult prea didactic“

Învăţământul românesc este „demodat şi mult prea didactic“

Data: 14 Feb 2008

▲ Afirmaţia aparţine fostului reprezentant al Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele ▲ Oficialul european consideră că neglijarea educaţiei, în special a celei preşcolare, va produce prejuducii pe termen lung României, cel puţin la fel de mari ca şi corupţia ▲

Sistemul demodat, mult prea didactic, slaba pregătire a profesorilor, lipsa programelor de schimb cultural şi programele metodice axate prea mult pe teorei sunt câteva dintre problemele învăţământului primar românesc, identificate, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi, de către Jonathan Scheele, fostul reprezentant al Delegaţiei Comisiei Europene în România, şi ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, Robin Barnett. Cu acest prilej, Jonathan Scheele a afirmat că România are nevoie de o modernizare şi o adaptare a sistemului de învăţământ, în condiţiile în care ţara noastră este membră a Uniunii Europene, identificând limba engleză ca fiind o componentă esenţială. „A reforma educaţia înseamnă a acţiona riguros, începând cu educaţia preşcolară şi mergând către cea universitară. Iar această sarcină grea trebuie susţinută atât de ministerele abilitate şi de autorităţi, cât şi prin implicarea mediului privat şi a corporaţiilor în susţinerea financiară a unităţilor de învăţământ“, a spus Jonathan Scheele.

Neglijarea educaţiei preşcolare poate aduce prejudicii României

Fostul reprezentant al Delegaţiei Comisiei Europene în România a declarat că ţara noastră se confruntă şi cu lipsa unui acquis comunitar în domeniul învăţământului. „Educaţia preşcolară nu trebuie neglijată, pentru că poate aduce prejudicii României, cel puţin la fel de mari cum o face corupţia, numai că pe termen lung şi foarte greu de remediat. Învăţământul în România şi, mai ales, cel primar, a rămas tributar stereotipurilor din perioada comunistă, când totul părea că funcţionează impecabil, în condiţiile în care dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor era printre ultimele priorităţi ale sistemului“, a subliniat Jonathan Scheele. Aceeaşi părere a fost împărtăşită şi de ambasadorul Marii Britanii, care a subliniat că, în perioada comunismului, sistemul de învăţământ nu a primit resursele necesare, motiv pentru care, în prezent, acestea sunt limitate. Oficialul englez a declarat că o altă provocare a învăţământului românesc este legată de gradul de pregătire a profesorilor şi de posibilitatea autorităţilor de a oferi acestora tehnologie de ultimă generaţie.

Marile corporaţii sunt chemate să sprijine financiar dezvoltarea învăţământului

La conferinţa de presă, ce a avut ca temă „Lipsa reformei în învăţământul primar compromite şansele României în Uniunea Europeană“, a fost lansat şi proiectul „Building sckills for Tomorrowâs Leaders“, ce urmăreşte responsabilizarea socială a corporaţiilor, pentru a susţine material îmbunătăţirea educaţiei în învăţământul primar. Totodată, cu prilejul acestei conferinţe, a fost depusă o petiţie la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin care s-a reproşat faptul că cei mai mulţi bani de la buget se îndreaptă spre învăţământul universitar, în detrimentul celui primar şi preşcolar.