Investiţiile germane răsuflă greu în aerul Moldovei

▲ Potrivit datelor prezentate de conducerea companiei germane E.ON Moldova, numărul deranjamentelor şi deconectărilor pe care le suportă, anual, clienţii din regiunea de nord-est a ţării este greu de comparat, chiar şi cu media înregistrată în state ca Ungaria, Cehia sau Slovacia ▲ Aceste date arată că un client este deconectat de la furnizarea energiei electrice peste 1.000 de minute pe an, adică de 5 ori mai mult decât media înregistrată la nivel european ▲ „În momentul în care am preluat Electrica Moldova, a trebuit să gestionăm o reţea de distribuţie şi furnizare a energiei electrice cu o durată de viaţă mult depăşită. Ne-am lovit şi de sistemul gândit în perioada comunistă, proiectat după principiul «ieftin şi rapid», spre deosebire de multe state vest-europene, în care s-au folosit reţele izolate, aflate sub pământ. Am mai găsit multă dezordine în activitatea departamentelor companiei, nu mai puţin de 11 moduri de facturare diferite, o politică de personal aproape inexistentă şi o mentalitate învechită în gestionarea noilor conexiuni“, au fost doar câteva dintre motivele enumerate de directorul adjunct al E.ON, pentru a explica această situaţie ▲

Majoritatea clasamentelor, sondajelor sau studiilor efectuate cu privire la calitatea vieţii plasează Moldova pe ultimele locuri, în comparaţie cu celelalte regiuni din ţările membre ale Uniunii Europene. Faptul că nici din punctul de vedere al calităţii furnizării de energie electrică către consumatorii din această zonă nu stăm prea bine, nu mai reprezintă însă o surpriză pentru nimeni. Potrivit datelor prezentate de conducerea companiei germane E.ON Moldova, care a preluat, în 2005, serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei electrice în această zonă, prin privatizarea Electrica Moldova, numărul deranjamentelor şi deconectărilor pe care le suportă, anual, clienţii din regiunea de nord-est a ţării este greu de comparat, chiar şi cu media înregistrată în state ca Ungaria, Cehia sau Slovacia. Datele prezentate de directorul general adjunct al compartimentului distribuţie din cadrul E.ON Moldova, Csulak Ferenc, arată că, în zona Moldovei, un client este deconectat de la furnizarea energiei electrice peste 1.000 de minute pe an, adică de 5 ori mai mult decât media înregistrată la nivel european.

Sistem „ieftin şi rapid“, investiţii zero, mentalităţi învechite

În cadrul unui seminar pe teme din domeniul energetic, desfăşurat, la finele săptămânii trecute, la Câmpulung Moldovenesc, şefii departamentelor companiei germane au vorbit despre problemele cu care s-au confruntat o dată cu intrarea pe piaţa românească şi despre modul în care intenţionează să apropie gradul de calitate al furnizării energiei electrice către consumatori de standardele europene. „În momentul în care am preluat Electrica Moldova, a trebuit să gestionăm o reţea de distribuţie şi furnizare a energiei electrice cu o durată de viaţă mult depăşită, în cea mai mare parte. Ne-am lovit, de asemenea, şi de sistemul gândit în perioada comunistă, proiectat după principiul «ieftin şi rapid», spre deosebire de multe state vest europene, în care s-au folosit reţele izolate, aflate sub pământ. Am mai găsit multă dezordine în activitatea departamentelor companiei, nu mai puţin de 11 moduri de facturare diferite, o politică de personal aproape inexistentă şi o mentalitate învechită în gestionarea noilor conexiuni“, au fost doar câteva dintre problemele enumerate de directorul adjunct al E.ON. La fel de adevărat este însă faptul că investitorii germani nu au aruncat banii „pe fereastră“, fără să cunoască situaţia exactă a viitoarei achiziţii. „Din acest punct de vedere, filosofia companiei noastre este următoarea: să investeşti în ceva care nu merge prea bine, pentru că de aici vine practic câştigul nostru şi, totodată, al clienţilor noştri. Nu sunt prea mulţi cei care îţi vând o afacere care merge foarte bine“, a explicat reprezentantul E.ON.

Investiţii masive în modernizare şi retehnologizare

Pentru modernizarea şi retehnologizarea echipamentelor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice moştenite de la la Electrica Moldova, compania germană a investit, până în prezent, 127 de milioane de lei (RON). „Până la sfârşitul acestui an, vom mai investi încă 91 de milioane de lei, pentru creşterea numărului posturilor de transformare, schimbarea cablurilor de medie tensiune, reconstrucţia reţelelor de joasă tensiune, modernizarea clădirilor operative şi derularea unor programe de protecţie a mediului înconjurător“, a explicat directorul general al E.ON Moldova distribuţie, Cătălin Drăgoi. În ceea ce priveşte înlocuirea stâlpilor de lemn, reprezentantul companiei germane a declarat că, din cauza numărului foarte mare de stâlpi care trebuiesc schimbaţi, va fi un proces lent. „Într-un an jumătate, am reuşit să schimbăm cam 10% din numărul total. Sunt foarte mulţi stâlpi de acest gen şi, totodată, noi suntem nevoiţi să ne împărţim banii pe mai multe direcţii, pentru ca investiţiile să aibă efect“, a spus Cătălin Drăgoi.

Modernizarea reţelelor a lăsat „meşterii de ocazie“ fără obiectul muncii

Modernizarea reţelei actuale nu a avut numai efecte pozitive pentru compania germană, astfel că, în mod paradoxal, numărul deranjamentelor semnalate de clienţi a crescut simţitor. „La început, nici noi nu am înţeles prea bine care este cauza. În vechiul sistem de furnizare a energiei electrice se găsea, de multe ori, un «meşter priceput la toate», care intervenea şi remedia micile defecţiuni, fără ca noi să mai fim anunţaţi. Atunci când am înlocuit aceste echipamente cu aparatură ultramodernă, astfel de intervenţii nu au mai fost posibile şi deranjamentele semnalate de clienţi au crescut simţitor“, a explicat directorul Csulak Ferenc. Reprezentantul E.ON a adăugat însă că numărul mare de defecţiuni poate fi pus şi pe seama angajaţilor companiei. „Suntem conştienţi că performanţele noastre lasă uneori de dorit şi că mai avem multe de făcut. Am, cerut angajaţilor să lucreze, de câte ori este posibil, sub tensiune, fără a deconecta clientul de la energie electrică“, a spus directorul E.ON. Din acest punct de vedere, personalul calificat reprezintă o problemă pentru compania germană. „Avem tehnicieni foarte buni, care au învăţat meserie la şcoala românească din anii â50 - 70. Din păcate, pe unii i-am pierdut deja, iar pe ceilalţi îi pierdem, de la an la an, din cauza pensionării. Intenţionăm să investim în şcoli de profil, pentru a ne asigura o pepinieră de viitori angajaţi pentru companie. Colaborăm în acest sens cu inspectoratele şcolare judeţene şi cu facultăţile de profil“, a declarat Csulak Ferenc.

„Când vrem să facem o investiţie nouă, trebuie să întrebăm de la început unde este pământul primarului“

Pe lângă lipsa forţei de muncă calificată, o altă problemă ridicată de conducerea E.ON o reprezintă relaţia cu autorităţile locale. „Experienţa lucrului în România m-a învăţat ceva: când vrem să construim o staţie de transformare nouă într-un sat, spre exemplu, trebuie să întrebăm de la început unde este pământul primarului. Altfel, ni se tergiversează emiterea autorizaţiei de construcţie, până ce suntem împinşi, uşor-uşor, spre terenul respectiv. Este greu de acceptat pentru noi atitudinea autorităţilor locale, care ar trebui să fie primele interesate în a ne ajuta să derulăm aceste investiţii“, a declarat Csulak Ferenc. Reprezentantul E.ON a invocat, de asemenea, şi o serie de taxe, inventate de autorităţile locale, pentru a câştiga bani de pe urma acestor investiţii, deşi legea nu stipulează acest lucru.

Germanii nu pricep de ce ne furăm caciula singuri

Directorii companiei germane au prezentat, în cadrul seminarului de la Câmpulung, şi datele referitoare la pierderile de energie, cauzate de furtul din reţele sau de sustragerea diferitor componente ale reţelelor. „Putem spune că este obişnuitul obicei românesc de a ne fura căciula singuri. În fiecare an avem pierderi de aproximativ 4 procente din această cauză şi ceea ce nu înţeleg oamenii este că o mare parte din aceste pierderi se regăseşte tot în facturile lor. Pe de altă parte însă, este tragic faptul că mulţi dintre cei care fac acest lucru nu fură pentru a vinde mai departe şi a obţine un profit, ci pur şi simplu pentru a supravieţui“, a spus directorul general al compartimentului de distribuţie al E.ON Moldova. Un caz care greu de scuzat de reprezentanţii companiei germane s-a petrecut într-o localitate vasluiană, unde, în urma unei furtuni puternice, s-a produs o avarie la reţeaua de alimentare şi toată localitatea a rămas fără curent electric. „Problema putea fi rezolvată în jumătate de oră. O echipă de intervenţie s-a deplasat la faţa locului, dar a constatat că dispăruse un conductor, fără de care linia nu putea fi repusă în funcţiune. Ulterior, am aflat că tot cineva din respectiva zonă îl furase şi, până ce am reuşit noi să aducem alt conductor, acest lucru i-a costat pe locuitori două zile fără curent electric“, a povestit reprezentantul E.ON.