Ioan Florin Florescu: un teolog „convertit“ la filologie

Marţi, la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, a avut loc susţinerea în şedinţă publică a tezei de doctorat "Literalism şi traducere liberă în tradiţia biblică românească", semnată de pr. Ioan Florin Florescu. Absolvent al şcolii de Teologie, fost gazetar, fost editor la Editura Polirom, actualmente cercetător ştiinţific în filologie, Ioan Florin Florescu a urmărit parcursul istoric al traducerilor biblice, disecând, analizând cu ochi critic şi exigent, reuşind să pătrundă dincolo de text, astfel că teza sa reprezintă o abordare plină de substanţă, teoretică şi aplicativă deopotrivă.

Participanţii prezenţi la susţinerea tezei "Literalism şi traducere liberă în tradiţia biblică românească" a pr. Ioan Florin Florescu au avut parte de o incursiune, realizată cu pasiune şi competenţă, în istoria traducerilor biblice făcute în spaţiul românesc, din păcate insuficient cunoscute şi cercetate până acum. Teza de doctorat, reprezentând, după cum chiar autorul mărturiseşte, "6 ani de ucenicie în cercetarea biblică", a primit doar referate favorabile din partea membrilor comisiei de doctorat. De altfel, la finele şedinţei publice, Ioan Florin Florescu a primit titlul de doctor în filologie, calificativul Foarte Bine şi distincţia Summa cum laude, toate acestea încununând calitatea şi valoarea muncii sale de cercetare.

Comisia de doctorat a fost formată din specialişti în filologie din ţară şi din străinătate: prof. dr. Eugen Munteanu, de la Facultatea de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" (UAIC), coordonatorul tezei, prof. dr. Ioana Costa (Universitatea Bucureşti), prof. dr. Wolfgang Dahmen (Universitatea "Friedrich Schiller" din Jena), prof. dr. Alexandru Gafton (Universitatea din Iaşi).

Ideea acestei tezei de doctorat a pornit, de fapt, de la un proiect la care pr. Ioan Florin Florescu lucrează de şapte ani, respectiv noua traducere a Septuagintei în limba română, publicată sub auspiciile New Europe College (NEC), cel de-al optulea volum al seriei şi ultimul apărând chiar la începutul acestei luni. "Iniţial am participat la acest proiect ca editor din partea Editurii Polirom, apoi am fost cooptat printre coordonatori. Proiectul m-a obligat să aprofundez cunoaşterea şi cercetarea Septuagintei şi prin aceasta să mă situez în cadrul unui prim raport cu tradiţia biblică românească, o tradiţie predominant septuagintală. Am atras atenţia şi în lucrarea mea asupra unui paradox: în cadrul unei tradiţii bisericeşti, cum este cea românească, de expresie eminamente slavonă, Biblia greacă este cel mai tradus text. Ideea principală a tezei mele este aceea că literalismul vechilor noastre traduceri biblice, dincolo de stângăciile şi de erorile evidente pentru orice cititor de astăzi, nu poate fi privit şi nu trebuie judecat prin prisma teoriilor moderne ale traducerii sau pur şi simplu prin prisma aşteptărilor unui cititor modern. Pentru că, pe de o parte, Septuaginta este ea însăşi un text greoi, un text prost scris, plin de calculi, de ebraisme, de dezacorduri, de greşeli gramaticale flagrante, încât o traducere reflectă toate aceste neajunsuri intrinseci ale textului. Eu încerc doar să sugerez că literalismul în bibliile româneşti, în traducerile vechi mai ales, dar şi în multe din traducerile moderne poate avea uneori sensuri care ne pot scăpa" a explicat, în prezentarea lucrării, Ioan Florin Florescu.

O cercetare aplicată asupra tradiţiei textuale biblice româneşti

Structurată în opt capitole, teza reprezintă o cercetare cu un puternic caracter aplicativ la tradiţia textuală biblică românească, abordată în integralitatea ei, de la prima traducere cunoscută a Evangheliilor (Tetraevanghelul de la Sibiu 1551-1553), până la cele mai recente traduceri ale Bibliei. Scopul lucrării a fost acela de a identifica şi exemplifica diferitele procedee şi metode practicate la traducerea în româneşte a Sfintei Scripturi, pe care autorul le-a tratat în cadrul unor comentarii structurate din perspectivă teologică, biblistică, culturală, istorică. "Prin tradiţia biblică, dl Florescu nu înţelege tradiţia delimitată confesional, ci ansamblul textual reprezentat de toate versiunile româneşti ale Scripturii, parţiale sau integrale, manuscrise sau tipărite, elaborate de-a lungul timpului în orice context confesional sau cultural", a subliniat prof. univ. dr. Eugen Munteanu, coordonatorul tezei de doctorat.

Autorul lucrării nu s-a mulţumit însă să facă o simplă analiză a acestor texte biblice, căutând să descifreze sensuri dincolo de text. "Literalismul transpunerii dintr-o limbă într-alta este perceput prin raportarea nu la text, ci la metatext, transformându-se într-un literalism în spirit, nu în literă", a subliniat şi prof. dr. Ioana Costa, membră a Comisiei de doctorat.

Valoarea remarcabilă a tezei este susţinută şi de o bibliografie adusă la zi până în 2011, cu trimiteri către lucrări apărute de la depunerea tezei de doctorat şi până la susţinerea sa publică.

Teologul transformat în filolog profesionist

Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Iaşi, Ioan Florin Florescu a fost vreme de câţiva ani preot paroh, apoi ziarist, iar în cele din urmă s-a dedicat activităţii editoriale.

În 2004 a fost desemnat de Editura Polirom să editeze cunoscuta serie Septuaginta, traducerea românească comentată, în mai multe volume, a vechii versiuni greceşti a Bibliei, proiect de prestigiu cultural şi ştiinţific realizat sub egida New Europe College (NEC) din Bucureşti, condus de prof. Andrei Pleşu.

Din 2009, Ioan Florin Florescu este cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Studii Biblico-Filologice "Monumenta linguae Dacoromanorum", Departamentul de Cercetare Interdisciplinară în Domeniul Ştiinţelor Umaniste al UAIC. De asemenea, este secretar de redacţie al publicaţiei BIBLICUM Jassyense Romanian Journal for Biblical Philology and Hermeneutics, fiind cunoscut pentru preocupările sale de filologie biblică românească şi traductologie.