Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit în Duminica dinaintea Nașterii Domnului Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din București,
IPS Teofan, colindat de foşti ascoreni
Cu o zi înainte de încheierea anului 2009, Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a primit colindători. Au colindat multe coruri la Reşedinţa mitropolitană, coruri mari şi mici, coruri alcătuite din preoţi sau laici, cvartete de la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi, coruri de copii sau de adulţi. Un cor diferit de cele care, prin cânt frumos, au vestit Naşterea Domnului, începând cu mijlocul lunii decembrie, a adus vestea cea bună la Palatul mitropolitan în seara de miercuri. Corul, alcătuit din aproximativ 60 de persoane, foşti membri ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), astăzi buni creştini pe la casele lor, cu familie şi cu responsabilităţi în societate, însoţiţi de copiii lor, a bucurat prin colindul, pe două voci, al celor două generaţii.
A trecut timpul. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea, în 1990, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, a ASCOR-ului. Generaţii de tineri după generaţii de tineri, în perioada anilor de facultate, au trecut pe la ASCOR. Unii au participat doar sporadic, la o conferinţă sau un pelerinaj, alţii însă s-au implicat mult, organizând activităţi prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu, au ţinut sute de tineri departe de tentaţiile veacului şi aproape de Biserică. S-au bucurat aici, repetând colinde sau cântările Sfintei Liturghii, lucrând la atelierul de icoane sau participând la conferinţe, vizitând pe bătrânii ce trăiesc în singurătate sau pe copiii de la orfelinate, în pelerinaje, la Vecernie sau la activităţile sportive, studenţi de la toate facultăţile. Au creat împreună, au muncit împreună, au învăţat împreună, s-au bucurat împreună, făcând din fiecare zi o sărbătoare. ASCOR-ul a fost o frumoasă şi mare prietenie şi, după cum i-am văzut colindând acum, peste ani, bucuroşi, înconjuraţi de copii frumoşi, ascorenii au rămas o mare şi frumoasă prietenie. Şi prietenia lor a rodit. A rodit copii cuminţi care au învăţat şi ei credinţa şi bucuria de a o mărturisi, au învăţat de la părinţii lor colindul, să se roage, să postească şi să zică la Paşti: „Hristos a înviat!“. Au învăţat că în Biserică sunt acasă. Cu ajutorul lui Dumnezeu, mulţi dintre ei vor fi mâine preoţi, profesori, medici, buni creştini, rugători în Biserica lui Hristos.