Iubirea milostivă aseamănă pe om cu Dumnezeu

La finalul veacurilor, când întreaga omenire va fi chemată la Judecata de Apoi, Dumnezeu va despărţi lumea în două: în binecuvântaţi şi în blestemaţi, în funcţie de faptele pe care le-a făcut fiecare. Iar când va face aceasta, Dumnezeu nu va ţine cont nici de numele popoarelor, nici de importanţa lor în istorie şi nici de alte criterii decât de iubirea milostivă pe care au avut-o faţă de semeni, de păsarea sau nepăsarea acestora.

După judecata particulară, una provizorie şi incompletă, când fiecare suflet ce va părăsi lumea aceasta va fi judecat pentru faptele sale, urmează Judecata de Apoi, când toţi oamenii vor fi judecaţi şi pentru urmările faptelor lor, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură ţinut ieri în Paraclisul "Sfântul Grigorie Luminătorul" din Reşedinţa patriarhală.

Tâlcuind pericopa evanghelică rânduită a fi citită în a treia duminică din perioada Triodului, a Înfricoşătoarei Judecăţi, Patriarhul României a arătat că, pe lângă rugăciune smerită şi pocăinţă sinceră, trebuie să săvârşim şi fapte bune pentru a dobândi Împărăţia iubirii milostive a Preasfintei Treimi. Iar unele dintre aceste fapte vor avea efect abia după ce vom părăsi această lume. "Dacă cineva a făcut de pildă o biserică, aceasta va fi de mare folos multor generaţii. Dacă cineva a scris o carte bună, aceasta va rodi în sufletele oamenilor, pe mulţi îi va inspira. Faptele noastre au repercusiuni, rodesc în istorie dacă sunt bune. Dacă sunt rele, continuă întunericul din ele, continuă să se răspândească de-a lungul generaţiilor. Pe lângă judecata particulară, care se realizează imediat după moartea fiecărui om, se aşteaptă şi judecata universală, în care se judecă faptele fiecărui om, în raport cu generaţiile care au urmat după el, dar şi în raport cu toţi contemporanii lui şi se judecă tot ceea ce a săvârşit fiecare persoană şi fiecare popor", a arătat Patriarhul Bisericii noastre.

Totodată, Preafericirea Sa a arătat că această judecată prin forma ei solemnă şi atotcuprinzătoare devine şi înfricoşătoare. "Dar apelativul acesta de înfricoşătoare se explică şi prin faptul că ea dezvăluie un conţinut neaşteptat. Nimeni nu se aşteaptă ca în oamenii săraci, flămânzi, goi, bolnavi şi întemniţaţi să fie prezent Dumnezeu Omul. Şi, în plus, conţinutul acestei judecăţi ne arată că oamenii nu vor fi judecaţi doar pentru relele pe care le-au săvârşit în această viaţă, ci şi pentru faptele bune pe care ar fi putut să le săvârşească, şi din nepăsare sau din lenevie nu le-au săvârşit. Nu doar pentru fapte, ci şi pentru omisiuni", a mai arătat Preafericirea Sa.

Două categorii de oameni, după faptele fiecăruia

Această înfricoşătoare Judecată este pomenită nu atât pentru a înspăimânta pe oameni, ci pentru a ne responsabiliza, a arătat Patriarhul Bisericii noastre. Ea a fost rânduită de Sfinţii Părinţi tocmai acum, în perioada de pregătire, de intrare în Postul Sfintelor Paşti pentru a ne arăta cât de mare este importanţa modului cum trăim în lume şi mai ales cum ne comportăm faţă de semenii noştri.

Mântuitorul spune că Împăratul va împărţi popoarele şi persoanele în două. În cei binecuvântaţi şi în cei blestemaţi. "Persoanele şi popoarele se împart în două categorii: în cei milostivi, care sunt numiţi binecuvântaţii Tatălui Meu, şi în cei nemilostivi, care sunt numiţi blestemaţi. Această împărţire după criteriul iubirii milostive este foarte semnificativă pentru viaţa nostră pe pământ. Nu se spune nimic de religie, nu se spune nimic de credincioşi şi necredincioşi. Asta nu înseamnă că credinţa nu ar fi importantă, dar vrea să ne arate, că indiferent de credinţă, scopul vieţii noastre este de a ne obişnui cu lucrarea milosteniei, cu bunătatea sufletului", a arătat Patriarhul României.

De asemenea, a mai spus că Mântuitorul judecă neomenia, insensibilitatea umană de a ajuta pe cel flămând, bolnav, gol, întemniţat, în care este prezent Hristos, nepăsarea faţă de suferinţa semenilor.

De aceea la Judecata de Apoi cei milostivi vor merge în Împărăţia pregătită încă de la întemeierea lumii, în Împărăţia iubirii milostive, iar cei nepăsători merg în iad pentru ne-simţirea lor duhovnicească, loc ce a fost pregătit pentru demonii şi îngerii lui.