Vineri în Săptămâna Luminată, se prăznuieşte Izvorul Tămăduirii. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat ieri, 21 aprilie, la Sfânta Liturghie săvârşită la Mănăstirea Samurcăşeşti, din comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, la final rostind un cuvânt de învățătură.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii arată puterea vindecătoare a Mântuitorului Iisus Hristos, numit în cântările acestei sărbători „Izvorul vieţii”. De asemenea, Maica Domnului este numită „Izvor al tămăduirilor” sau „Izvorul purtător de viaţă”.
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că icoana Izvorului Tămăduirii arată pe Maica Domnului cu mâinile în rugăciune, reprezentând Biserica, şi pe Domnul Iisus Hristos purtat la pieptul Maicii Sale, El fiind viaţa Bisericii, Izvorul vieţii. De aceea, şi Maica Domnului, prin puterea harului primit de la Hristos, devine izvor purtător de viaţă şi icoana vie a Bisericii. „Întreaga Biserică, plină de harul lui Hristos Cel Răstignit şi Înviat, este tămăduitoare. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: «Dacă ai păcătuit o dată, de zece, de o sută de ori, vino în Biserică, plânge păcatul, cere-ţi iertare şi vindecă sufletul tău, căci Biserica este spital, nu este tribunal». Astfel, Biserica este spital de vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti, iar Maica Domnului, împreună cu toţi sfinţii lui Hristos, se roagă pentru ca cei bolnavi să fie vindecaţi de boli sufleteşti şi trupeşti”, a precizat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Importanţa acestei sărbători se arată şi în toate duminicile din perioada Penticostarului. Acestea sunt „duminici ale tămăduirilor şi ale vindecărilor”, întrucât este evidenţiată puterea Mântuitorului Iisus Hristos de a vindeca pe om de păcat, care este o boală a sufletului. „Adesea, Dumnezeu foloseşte şi elementele naturii, sfinţeşte apa şi materia, pentru că harul lui Dumnezeu nu stă închis în Biserică, ci sfinţeşte întreaga viaţă a omului şi locul în care el vieţuieşte şi munceşte. Toată creaţia este făcută de Dumnezeu şi vrea ca omul să înveţe ca să mulţumească lui Dumnezeu pentru darurile existenţei, pentru sănătate, dar, adesea, noi uităm cât de mare este darul sănătăţii. Numai când nu mai avem sănătatea sufletească sau trupească, ne dăm seama că totuşi sănătatea este un dar, nu un drept, şi că acest dar trebuie cultivat, îngrijit, sfinţit, şi că trebuie să mulţumim lui Dumnezeu pentru el. [...] Din cauza păcatelor noi adesea devenim bolnavi, dar datorită rugăciunii, credinţei şi stăruinţei noastre în iubire faţă de Dumnezeu, recăpătăm sănătatea. Iar dacă nu recăpătăm deplin sănătatea trupească, să ne rugăm ca Hristos Domnul să ne dăruiască măcar sănătatea sufletului, iertându-ne păcatele, deoarece păcatul este o boală a sufletului, după cum spune Sinodul al VI-lea Ecumenic”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
Dumnezeu vrea vindecarea omului, de aceea, a accentuat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, El a pus leacuri în plante şi în diferite ape. „Adesea constatăm că şi aceste leacuri nu sunt suficient de puternice şi apelăm la mila şi ajutorul lui Dumnezeu şi foarte adesea boli incurabile au fost vindecate prin rugăciune, prin Taina Sfântului Maslu. În multe feluri Dumnezeu vrea să ne vindece, noi însă trebuie să căutăm vindecarea, nu trebuie să cădem în deznădejde. Când minunile se săvârşesc în mod direct de către Dumnezeu, sau prin intermediul apei sfinţite, sau al untdelemnului sfinţit la Sfântul Maslu, atunci noi simţim mai mult că Hristos este Izvorul Tămăduirilor, că Maica Domnului este «fântâna tămăduirilor», cum se spune în slujba de astăzi. [...] Este foarte important pentru noi să transformăm boala trupească într-o însănătoşire sufletească, într-o sfinţire a vieţii, şi apoi să căutăm însănătoşirea trupească. În Ortodoxie, această vedere duhovnicească este plină de speranţă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La final, Preafericirea Sa a dăruit maicii stareţe, stavrofora Lucia Bostan, mai multe cărţi teologice şi duhovniceşti pentru biblioteca mănăstirii, iar credincioşilor iconiţe. Sfinţirea cea mică a apei a fost oficiată înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii.
Mănăstirea Samurcăşeşti, cu hramurile „Sfânta Treime”, „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, se află în comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, şi este ctitorie a vornicului Constantin Samurcaş şi a soţiei sale, Zinca, la începutul secolului al XlX-lea.
.jpg)
