În ultimele două decenii tot mai mulţi studenţi aleg să studieze în străinătate. Studiul peste hotare reprezintă o alternativă pentru mulţi dintre tinerii români ambiţioşi, iar una dintre ţările europene care găzduiesc un număr considerabil de studenţi români este Germania. În cadrul Facultăţii de Teologie Evanghelică din Erlangen prezenţa românească s-a făcut remarcată încă din anii ´80, bucurându-se de continuitate şi în prezent.
Ultimii ani au adus o creştere în rândul tinerilor care aleg să studieze în Occident. Peisajul ofertei educaţionale este dominat clar de domeniile tehnice, precum ingineria, informatica sau economia, printre acestea făcându-şi loc, mai timid, şi specializările socio-umane, precum ştiinţele politice, sociologia, psihologia sau asistenţa socială.
Deşi mult mai puţini la număr, un loc aparte în rândul celor care aleg să studieze în străinătate îl reprezintă tinerii interesaţi de domeniul teologic. Unul dintre mediile teologice care au găzduit de-a lungul timpului numeroşi teologi ortodocşi români a fost cel german, astfel încât în universităţi precum cele de la Freiburg, Heidelberg sau Tübingen şi-au desăvârşit studiile mulţi dintre actualii profesori de teologie din ţară. Printre aceste centre universitare se numără şi cel din Erlangen. Aflat în partea de nord a Bavariei, în imediata vecinătate a Nürnbergului, oraşul este aşezat, din punct de vedere confesional, într-un spaţiu majoritar protestant, devenind în secolul al XVII-lea un bastion al hughenoţilor francezi.
Un oraş studenţesc şi o catedră de jurnalism creştin
Erlangen este prin definiţie un oraş studenţesc. Aici îşi găsesc sediul aproape toate facultăţile din cadrul Universităţii Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg, iar dintre cei 100.000 de locuitori, aproape o treime sunt studenţi. La vremea amiezii oraşul freamătă, iar trotuarele şi benzile pentru biciclişti devin dintr-odată neîncăpătoare. Studenţii încheie cursurile de dimineaţă şi se îndreaptă, mereu cu ochii pe ceas, spre cele câteva cantine universitare. Dacă este un oraş al studenţilor, Erlangen este şi un oraş al bicicletelor. Aşa se face că numărul bicicletelor se apropie de numărul studenţilor, bicicleta fiind cel mai iubit şi mai convenabil mijloc de transport din oraş.
Una dintre cele mai vechi facultăţi din cadrul universităţii de aici este Facultatea de Teologie Evanghelică, înfiinţată în 1743, fiind destinată pregătirii viitorilor teologi şi pastori lutherani, dar şi viitorilor profesori de religie. Alături de domeniile clasice în studiul teologiei, puţini sunt cei care ştiu că la Erlangen funcţionează singura catedră de jurnalism creştin din Germania, şi printre puţinele de acest gen din Europa.
Înfiinţată în 1966, ca parte integrantă a Facultăţii de Teologie, aceasta reuneşte teologi, dar şi oameni de presă angajaţi în misiunea Bisericii, în demersul lor de a consolida un jurnalism cu specific creştin în contextul expansiunii mediatice, contribuind prin aceasta la împlinirea vocaţiei misionar-pastorale a Bisericii.
Forma de învăţământ este cea a unui modul complementar, studenţii având posibilitatea de a alege să studieze publicistică creştină drept domeniu secundar în cadrul mai multor forme de studiu de licenţă din sfera umanistă. Sub forma cursurilor şi a seminariilor, studiul are ca scop, pe lângă însuşirea noţiunilor generale de comunicare şi jurnalism, identificarea unui mod şi a unor metode optime de prezentare a mesajului creştin pe diverse canale mediatice, analizarea felului în care religia este percepută şi prezentată în discursul jurnalistic actual şi alcătuirea de materiale jurnalistice cu specific creştin (reportaje, interviuri, documentare etc). În 2008 a fost iniţiat programul de master "Mass-media - Etică - Religie", cu o durată de doi ani, în cadrul căruia în jur de 15 studenţi aleg să se specializeze în domeniul publicisticii creştine. În ultimii ani, cursurile acestei specializări au fost frecventate şi de studenţi teologi români din centrele universitare Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, veniţi la Erlangen cu dorinţa de a învăţa din experienţa germană în acest domeniu.
Teologie şi spiritualitate răsăriteană
O altă particularitate a învăţământului teologic universitar din Erlangen o constituie Catedra de istoria şi teologia Răsăritului creştin, înfiinţată în 1947. Menită să aducă în atenţia teologilor protestanţi spiritualitatea şi valorile Ortodoxiei, încă insuficient cunoscută în Germania, catedra s-a aflat mulţi ani sub conducerea unor teologi de seamă precum Eduard Steinwand sau Fairy von Lilienfeld. Orientată iniţial spre aprofundarea teologiei ortodoxe ruse, programa educaţională s-a diversificat treptat, extinzându-şi sfera de cercetare asupra întregului spaţiu ortodox. Între 1984 şi 2002 catedra a fost condusă de renumitul teolog, pe atunci pastor lutheran, Karl-Christian Felmy. Numele său este unul cunoscut în mediul teologic românesc datorită lucrărilor sale în sfera teologiei ortodoxe, convertirii sale la Ortodoxie, în 2007, şi a hirotoniei sale întru diacon, în 2011. Deşi aflat în pensie, părintele diacon Vasilii (după noul său nume primit la hirotonie) continuă cercetarea şi publicarea de studii în domeniul teologiei ortodoxe, slujind duminica şi în sărbători în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Veniţi ca bursieri în Germania, o serie de tineri teologi români au aprofundat studiul teologic pe lângă aceşti profesori, mulţi dintre ei întorcându-se în ţară şi devenind la rândul lor profesori de teologie.
Capelă ortodoxă în căminul studenţesc lutheran
Alături de Catedra de istoria şi teologia Răsăritului creştin, o prezenţă ortodoxă inedită la Erlangen o constituie capela cu hramul "Sfânta Treime". Aflată la mansarda căminului studenţesc evanghelic al fundaţiei "Martin Luther Bund", capela a fost amenajată în 1984, având menirea de a aduna în jurul ei pe studenţii bursieri de confesiune ortodoxă veniţi la studiu în Erlangen şi cazaţi aici. Ea a reprezentat în tot acest timp o oază de linişte şi rugăciune, fiind un spaţiu de întâlnire al tinerilor ortodocşi de diferite naţionalităţi, fiecare regăsind aici un colţ din ţara natală.
Slujitorii la altarul micuţei capele au fost chiar tinerii preoţi veniţi să studieze teologia la Erlangen. Dulăpiorul cu cărţi de cult dă mărturie despre diversitatea ortodoxiei de aici, sub acelaşi acoperiş al capelei slujindu-se de-a lungul vremii în arabă, aramaică, slavonă, georgiană, germană, greacă, engleză, română, sârbă, franceză şi indiană. "Lăcaşul de rugăciune constituie un punct de interes aparte şi pentru studenţii protestanţi, care păşesc înăuntru şi se bucură de universul deosebit pe care îl oferă slujbele ortodoxe, icoanele şi mirosul de tămâie", ne-a mărturisit părintele Ionuţ Păun, preot capelan şi doctorand în cadrul Facultăţii de Teologie din Erlangen.
Studiul într-unul din mediile teologice de peste hotare reprezintă deopotrivă o şansă şi o provocare. Contactul cu oameni de altă confesiune decât cea ortodoxă naşte de cele mai multe ori o conştiinţă mai mare de sine, de valorile şi de potenţialul propriu şi cheamă la responsabilitate. Alături de lucrul me-todic şi de aprofundarea ştiinţifică a anumitor teme teologice, studiul în străinătate presupune, în egală măsură, şi oferirea unei mărturii, pornind de la nivelul personal, despre ceea ce ortodoxia, prin spiritualitatea şi bogăţia ei, poate aduce în viaţa tuturor creştinilor, indiferent de confesiune.
.jpg)
