La Hurez, bucurie aşteptată cinci ani

Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat duminică, 10 octombrie, în mijlocul credincioşilor din Parohia Hurez, Protopopiatul Şimleu Silvaniei, unde, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu protopopul locului, părintele Vasile Boşca, a târnosit biserica.

Slujba a fost o încununare a aşteptărilor şi eforturilor de consolidare şi renovare a lăcaşului, desfăşurate în cei peste cinci ani de păstorire a părintelui paroh Dorin-Aurelian Hoca. La slujbă au fost prezenţi atât membrii comunităţii, cât şi credincioşi din parohiile învecinate, alături de oficialităţi locale.

Localitatea Hurez este atestată documentar la anul 1481 ca şi "villa olachalis Bagolyfalwa" (localitatea românească Bufniţa). De aici deducem şi denumirea localităţii, întrucât în limba română bufniţa este numită şi "huhurez" (Hurez).

În "Statistica românilor ardeleni din anii 1760-1762", realizată de comisia aulică, condusă de generalul Bucow, din dispoziţia Curţii imperiale de la Viena, publicată de dr. Virgil Ciobanu în anuarul de istorie apărut la Cluj-Napoca, în 16 noiembrie 1923, Parohia Hurez apare ca fiind eminamente ordodoxă, având 46 de familii, un preot ortodox şi o biserică, o casă parohială, cinci hectare de teren arabil şi cinci hectare de fâneaţă.

De asemenea, unele însemnări de pe cărţile vechi de cult confirmă existenţa românilor ortodocşi în această localitate. Pe cartea numită "Chiriacodromion" (Bucureşti, 1732) sunt consemnaţi donatorii. Pe "Cazania" apărută la Bucureşti în anul 1768 consemnează popa Nistor din Hurez, donator fiind Bănian Gheorghe din Poniţa. În cartea "Penticostar" (Blaj, 1769) apare însemnarea: "Acest sfânt Penticostar a fost al cinstiţilor săteni din Hurez - 2 feb. 1829 - scris-am eu diacul Eustachie Bejan". Acelaşi consemnează după nouă ani - 1838, 7 aprilie -, în calitate de preot paroh de Hurez, următoarele: "Dupe Paşti, au fost vreme foarte re şi cu vânt".

Lucrări de refacere a bisericii din Hurez

Lăcaşul de cult din Parohia Hurez, care a primit hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", a fost zidit între anii 1940 şi 1945, în formă de navă, pe locul unei alte biserici, de lemn, însă de la instalarea ca preot, în anul 2005, a părintelui Hoca au avut loc numeroase transformări, fiind efectuate importante lucrări de renovare atât în interiorul bisericii, cât şi la exterior.

Activitatea administrativ-gospodărească a părintelui Dorin-Aurelian Hoca s-a evidenţiat imediat după instalarea ca preot paroh la Hurez, în anul 2005, când, prin jertfa celor 97 de buni credincioşi care alcătuiesc această parohie, s-a tencuit interiorul bisericii şi au fost schimbate geamurile cu unele noi, termopan. În anul următor au avut loc câteva transformări la casa parohială, fiind utilată cu cele necesare unui trai decent. În 2007 au fost începute lucrările de pictură la sfântul lăcaş, lucrări care au continuat până în 2009, când, concomitent, au fost instalate aparatele pentru încălzirea bisericii şi a fost înlocuită duşumeaua cu parchet laminat. Ziua de 10 octombrie 2010 rămâne o zi memorabilă în istoria de veacuri a comunităţii, dar şi în viaţa tuturor celor prezenţi la eveniment.

Bună iconomie

În 2010, s-au finalizat lucrările de pictură, au fost înlocuite uşile, a fost înfrumuseţat iconostasul, s-a placat soleea cu granit şi scările cu gresie şi s-a schimbat candelabrul. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu mobilier nou (tetrapoade, strană, scaune etc.), precum şi cu toate cele necesare pentru săvârşirea sfintelor slujbe în condiţii optime. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la suma de 180.000 lei, părintele îngrijindu-se îndeaproape atât de colectarea fondurilor, cât şi de buna executare a lucrărilor.

Preasfinţitul Petroniu a încununat rodnica activitate de aproape şase ani a părintelui paroh Dorin-Aurelian Hoca, oferindu-i distincţia de iconom şi sfinţind toate lucrările ce s-au efectuat.