De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
21 Noi, 2024
Lăcaşuri sfinte cu hramul „Înălţarea Domnului“
Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Locţiitor de Episcop al Huşilor, alături de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, şi de PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor, va oficia astăzi slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Neamţ, care îşi serbează hramul. Hramul Mănăstirii Neamţ a început încă de aseară, cu slujba Privegherii, urmând ca astăzi să se oficieze slujba Aghezmei, a Ceasurilor şi Sfânta Liturghie. Mănăstirea Neamţ este cea mai însemnată aşezare monahală din Moldova. Săpăturile arheologice au demonstrat că viaţa sihăstrească a existat în această zonă încă din secolele XI-XII. Actuala biserică a mănăstirii a fost înălţată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare între anii 1485-1497. Sfântul lăcaş de la Neamţ este cel mai mare şi mai expresiv dintre toate ctitoriile ştefaniene şi, în acelaşi timp, un reprezentativ monument al arhitecturii moldoveneşti din secolul al XV-lea.
În Iaşi, îşi serbează astăzi hramul Mănăstirile Golia şi Galata. Aşezământul ecleziastic de la Mănăstirea Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Vechea biserică a mănăstirii a fost ridicată în secolul al XVI-lea de familia Golia. Actuala biserică, construită de Vasile Lupu, refăcută în perioada 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său, Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă a construcţiei, cât şi ca arhitectură. Mănăstirea Galata a fost ctitorită în secolul al XVI-lea de Petru Şchiopul, primul basarab pe tronul muşatinilor. În anul 1863 Mănăstirea Galata a devenit închisoare militară, în anul 1865, în incinta mănăstirii, a funcţionat o şcoală de sericicultură, iar în anul 1996 a fost reînfiinţată ca mănăstire de călugăriţe. Tot astăzi îşi mai serbează hramul Biserica „Înălţarea Domnului“ - CUG, din Protopopiatul Iaşi 2, Biserica „Înălţarea Domnului“ din municipiul Paşcani, Catedrala „Înălţarea Domnului“ din Bacău, Biserica „Înălţarea Domnului“ din Bârlad, iar în Protopopiatul Huşi va fi sărbătoare la două biserici. În judeţul Suceava va fi praznic astăzi la Biserica „Înălţarea Domnului“ - Burdujeni, Suceava, şi la Mănăstirea Mestecăniş. (C.C.)
.jpg)
