În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Lămuriri în legătură cu primele demersuri pentru construirea Aşezământului românesc de la Ierihon
Faţă de informaţiile apărute recent în diferite publicaţii locale din Moldova referitoare la contribuţia părintelui arhimandrit Ilarion Argatu la construirea Aşezământului românesc de la Ierihon, pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm:
1. Terenul iniţial de 833 metri pătraţi nu a fost cumpărat de părintele arhimandrit Ilarion Argatu. În anul 1991, a avut loc o înţelegere personală între moştenitorul terenului, domnul Dumitru Samoilă, şi părintele arhimandrit Ilarion Argatu, care au împuternicit un avocat pentru continuarea demersurilor juridice. Din motive necunoscute, avocatul nu a finalizat demersurile pentru trecerea terenului în proprietatea părintelui Ilarion Argatu. După numirea în postul de Superior al Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, cu binecuvântarea Patriarhiei Române, părintele arhimandrit Ieronim Creţu a iniţiat demersuri pentru lămurirea situaţiei. Ulterior, Tribunalul din Ierihon, constatând vicii de procedură juridică, a hotărât că proprietarul de drept al terenului este domnul Dumitru Samoilă. După rezolvarea condiţiilor procedurale, în anul 1996, cu acordul autorităţilor palestiniene şi sprijinul Reprezentanţei diplomatice a României în Palestina, domnul Dumitru Samoilă a donat legal terenul Patriarhiei Române. 2. În evidenţa donatorilor pentru construirea Aşezământului românesc de la Ierihon reiese că părintele arhimandrit Ilarion Argatu a contribuit cu donaţii în valoare de 33.000 de dolari la care, ulterior, s-a adăugat suma de 4.000 de dolari din partea părintelui Alexandru Argatu. De asemenea, familia părintelui Ilarion Argatu a mai donat pentru biserica aşezământului o Sfântă Evanghelie cu coperţi din argint, cărţi de cult, vase liturgice, un policandru din alamă, trei iconostase din lemn de tei şi o serie de icoane praznicale. În plus, familia părintelui Argatu a contribuit financiar parţial la manopera catapetesmei bisericii Aşezământului românesc. 3. În urma traducerii corecte a textului scrisorii în limba engleză adresată părintelui arhimandrit Ilarion Argatu de către Preasfinţitul Părinte Secretar Timotei de Porphiropolis din 24 mai 1991, publicată de părintele Alexandru Argatu în cartea "Viaţa părintelui Ilarion Argatu, scrisă de mâna sa", nu reiese că acesta a primit binecuvântarea scrisă a Patriarhului Diodor I pentru construirea Aşezământului românesc de la Ierihon. De fapt, este vorba de mulţumiri şi binecuvântări în general transmise părintelui Ilarion Argatu pentru veşmintele arhiereşti pe care el le-a oferit în dar patriarhului Ierusalimului. Se ştie că Patriarhul Diodor a dat binecuvântare verbală, deoarece una scrisă nu putea fi eliberată din cauza opoziţiei unor membri ai Sinodului, care nu înţelegeau că pelerinii nu sunt doar simpli turişti, ci ei vor să se roage împreună în limba maternă într-un cămin de pelerini. Biroul de presă al Patriarhiei Române