Lansări de carte românească în Panciova, Serbia

Manifestările științifice din cadrul Congresului internațional de istorie a presei, care s-a desfășurat până ieri la Timișoara, au cuprins miercuri, 27 septembrie, o vizită la Casa de Presă și Editură „Libertatea” din orașul Panciova, Serbia, instituție media a românilor din această țară vecină. Aici au avut loc prezentări de noi volume, expoziții de cărți, precum și schimburi interculturale și profesionale.

Participanții au fost întâm­pi­nați de Mariana Stratulat, directorul Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, în Sala cu portrete a instituției, în care sunt reprezentați, în semn de apreciere și recunoștință, foști redactori, poeți, scriitori și oameni de cultură mar­canți ai zonei, trecuți la Domnul.

După cuvintele introductive, prof. dr. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române, a lansat volumul „Poezia Românească după 1945”, o antologie în patru volume, care cuprinde 70 de ani de scris poetic românesc: „Este cea mai amplă antologie de poezie românească realizată până în prezent la noi. Este o perioadă după care s-au petrecut schimbări radicale în literatură. În aceste patru volume, care în total au peste 2.000 de pagini, sunt cuprinși aproximativ 270 de poeți, dintre care 50 sunt din Republica Moldova, și mă bucur că pot spune că sunt și trei dintre cei care au scris în limba română aici, în Serbia. Proiectul lucrării a fost o antologie a poeziei pan-românești, de peste tot: România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, dar și America. Am încercat să transmit ideea unei unități poetice”. Un alt volum lansat a fost „Jurnalism cultural în exilul românesc”, prezentat de autor, prof. dr. Mihalea Albu: „Exilul politic românesc a fost format mai ales din intelectuali. Aceștia au fost cei care și-au dat seama primii că libertatea cuvântului le este îngrădită. Sigur, cei care nu aveau nevoie de cuvânt, așa cum aveau jurnaliștii sau scriitorii, au putut continua să trăiască în România, mai bine sau mai rău în acea perioadă. Ei au plecat în Occident pe diferite căi, fie cu bursă pentru perfecționarea cunoștințelor din limba și cultura țării unde au fost trimiși, fie ca diplomați, iar alții au reușit în felul acesta să rămână acolo unde erau. Au fost situații în care au plecat în anii aceea când încă nu se închiseseră de tot granițele. Activitatea culturală a românilor din exil s-a desfășurat pe mai multe planuri. Unul, sigur, este presa, pentru că astfel au putut ține legătura cu comunitățile românești din toate colțurile lumii. Presa a fost de mare importanță pentru coeziunea lor”. De asemenea, autorii parti­ci­panți la congres au prezentat, la rândul lor, alte publicații nou apărute, pe care le-au donat gazdelor.