Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Lecţia de suflet smerit

Lecţia de suflet smerit

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 11 Martie 2011

Parcă începi altfel urcuşul duhovnicesc spre Sfintele Paşti când în primele patru seri participi la slujba Canonului cel Mare. Atâtea modele de pocăinţă îţi sunt puse înainte, încât măcar unul dintre ele te poţi hotărî să-l urmezi şi tu, pelerin pornit alături de alţii pe drumul spre Golgota, sperând în frumuseţea Învierii.

N-ai zice că ne aflăm în zile de lucru, aşa mulţi credincioşi participă la slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul, nu doar la Catedrala patriarhală, ci şi la alte biserici. Catedrala a fost şi miercuri seara, ca şi în serile dinainte, arhiplină. Abia aveai loc, s-a simţit liniştea, oamenii au stat smeriţi, ascultând bogatele stihuri compuse de Sfântul Andrei Criteanul şi rânduite de Biserică a se citi la începutul Postului Mare şi la mijloc. În a treia seară în care s-a săvârşit această minunată slujbă, a slujit la catedrală Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care, la final, a şi ţinut un frumos cuvânt de învăţătură.

"Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă", au cântat psalţii catedralei, dar fiecare creştin a murmurat şi el aceasta, cu nădejdea că într-adevăr va primi mila Domnului.

Cum spunea un student la teologie în chiar prima zi de post, "parcă nu simt că a început Postul Paştelui dacă nu merg la biserică şi nu particip la Canonul cel Mare".

Maria Ştefănescu, o credincioasă participantă la slujba din a treia seară a Canonului, spunea: "Am venit pentru a-mi străpunge mintea şi inima cu pocăinţa adevărată, precum am ascultat la Canon că au făcut acele modele de sfinţi din Vechiul şi Noul Testament. În aceste zile avem nevoie din ce în ce mai mult de o credinţă mult mai puternică şi trebuie să ne încredem în Dumnezeu, căci fără El nu vom reuşi nimic în viaţă".

Cu toţii, credincioşi fiind, ştim că nu putem face nimic fără Dumnezeu. Iar dacă mai uităm uneori, după pocăinţa inspirată de Canonul cel Mare, vine nădejdea tare din cântarea "Cu noi este Dumnezeu". Apoi, repetăm cu bucurie, mărturisind-cântând, că noi, creştinii, avem "Domn al păcii" şi că suntem mereu apăraţi de "Înger de mare sfat".

Seara trecând-o cu rugăciunea în comun cu semenii noştri, în biserică, aşteptăm să vină o nouă zi de post, după ce am cerut, o dată cu Sfântul Efrem Sirul, să ne dea Domnul "duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei".

Preasfinţitul Varlaam a arătat semnificaţia Canonului Sfântului Andrei Criteanul şi importanţa lui pentru viaţa duhovnicească a fiecărui credincios. "Acest canon de pocăinţă este deodată o rugăciune insistentă prin care noi cerem mila lui Dumnezeu şi iertarea greşelilor noastre. În acelaşi timp, această cântare extraordinară este şi o lecţie duhovnicească pentru noi, întrucât Sfântul Andrei Criteanul ne pune în fiecare din aceste patru zile, în care se citeşte canonul său în prima săptămână a postului, o mulţime de pilde de oameni virtuoşi din Vechiul şi Noul Testament, care au strălucit prin mulţimea virtuţilor, după cum, de asemenea, ne pune înaintea noastră şi imaginile unor oameni care s-au îndepărtat de Dumnezeu, care au rătăcit în întuneric şi în moarte. Iar îndemnul fiecărui tropar din Canonul Sfântului Andrei Criteanul este acela de a urma pildele drepţilor şi ale sfinţilor, înmulţind şi noi în perioada aceasta virtutea, rugăciunea, smerenia, umilinţa, postul şi să ne ferim cu osârdie de pildele sau exemplele negative ale celor din Vechiul şi Noul Testament care au pierdut mântuirea din cauza îndepărtării lor de Dumnezeu".

Pentru a ne învrednici de luminoasa zi a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos este nevoie de un post discret, post pe care îl facem din dragoste faţă de Mântuitorul Iisus Hristos, şi una dintre lucrările esenţiale pe care trebuie să o realizăm în perioada aceasta este iertarea fraţilor şi a duşmanilor noştri, deşi iertarea este o lucrare grea şi anevoioasă.

Condiţia iertării păcatelor noastre

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a mai arătat că în aceste zile, în slujbele rânduite de Biserică, s-a insistat asupra iertării păcatelor semenilor noştri, care este condiţie a iertării greşelilor noastre de către Tatăl nostru Cel din ceruri. "Orice jertfă de orice fel nu este primită, atâta timp cât în inima noastră există rădăcinile neiertării, ale răzbunării, ale dorinţei întoarcerii răului pentru răul pe care noi l-am primit în viaţă de la fraţii, rudele sau semenii noştri", a spus Preasfinţia Sa.

Aseară s-a încheiat slujba Canonului cel Mare, rânduită pentru prima săptămână din post. Întreg canonul se va citi la mijlocul Postului Mare, pe 6 aprilie.