Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Legăturile Ortodoxiei cu islamul în decursul veacurilor

Legăturile Ortodoxiei cu islamul în decursul veacurilor

Un articol de: Adrian Boldișor - 07 Feb 2011

PS Anastasios Yannoulatos vorbeşte de existenţa a trei mari perioade ale dialogului dintre ortodocşi şi musulmani în perioada bizantină, de la apariţia mahomedanismului şi până la căderea Constantinopolului. Prima fază se întinde de la mijlocul secolului al VIII-lea până la mijlocul secolului al IX-lea, atitudinea Bizanţului fiind "mai mult persiflantă şi subestimativă". Printre primii scriitori creştini care s-au ocupat de această problemă se numără Sfântul Ioan Damaschin. Pentru el, islamul nu este o religie serioasă, care trebuie luată în considerare, fiind apreciată a fi mai mult o erezie creştină. Alt scriitor care se ocupă de islam este episcopul Theodor al Haranului sau al Karonului Mesopotamiei, cu o lucrare considerată prima serioasă în legătură cu studiul învăţăturii islamice. Această perioadă "de confruntare în scris a creştinilor Răsăritului cu religia islamică

şi-a avut centrul în Siria, unde se afla şi reşedinţa califatului. Operele celor doi teologi la care ne-am referit poartă pecetea unei experienţe trăite, care s-a bazat pe dialogul personal, direct, cu musulmanii. Amândoi au trăit în mijlocul unei populaţii musulmane şi cunoşteau Coranul în original".

A doua fază a dialogului dintre ortodocşi şi musulmani este cea cuprinsă între mijlocul secolului al IX-lea şi mijlocul secolului al XIV-lea, centrul preocupărilor răsăritene fiind Constantinopolul. Printre cei angajaţi în discuţii se numără Samona de Gaza, Eftimie Zigaben, Nichita Choniate, Bartholomeu al Edesei şi Nichita Bizantinul.

A treia fază a relaţiilor cu islamul se desfăşoară între mijlocul secolului al XIV-lea şi mijlocul secolului al XV-lea, perioadă ce "se distinge prin calm şi obiectivitate". Se remarcă personalităţi ca Sfântul Grigorie Palama, monahul Iosif Bryennios, împăratul Ioan al VI-lea Cantacuzino sau împăratul Manuil II Paleologul.

După această perioadă, de relativă pace, în cadrul dialogului dintre creştinii ortodocşi şi musulmani, lucrurile s-au schimbat odată cu perioada de dominaţie a islamului. Unul dintre cei care au continuat să scrie despre islam, dar într-o altă ţară, Rusia, a fost Maxim Grecul.