De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Legile Sfântului Constantin apără demnitatea umană“
Sărbătorirea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, a prilejuit organizarea mai multor evenimente dedicate hramului istoric al Catedralei patriarhale. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu opt ierarhi, apoi a avut loc decernarea premiilor celor patru concursuri naţionale desfăşurate în Patriarhia Română.
Încă din primele ore ale dimineţii, pe esplanada Catedralei patriarhale, pelerini de toate vârstele şi din toate locurile s-au aşezat în rând pentru a se închina cinstitelor moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, Vindecătorul de boli. Aceste odoare sfinte au fost scoase în procesiune de către soborul Catedralei patriarhale, condus de către părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh, şi aşezate în baldachinul din apropierea lăcaşului de cult.
Vremea ieri în Bucureşti a fost foarte călduroasă, dar numeroşi pelerini au urcat Dealul Patriarhiei, nădăjduind să primească, prin mijlocirea sfinţilor, ajutor, har şi lumină de la Bunul Dumnezeu şi să participe la Sfânta Liturghie. „Am venit la sfintele moaşte cu un nepot, care vreau să fie împărtăşit, întrucât este o zi mare, iar pe mama lui o cheamă Elena. Vin la biserică pentru că fără Dumnezeu nu se poate nimic. Dacă nu vin o zi, mă simt foarte greu, fiindcă Dumnezeu este Cel care ne ţine, ne dă de toate, ne întăreşte, ne dă sănătate şi ne ajută în toate probleme pe care le avem. Mulţumim lui Dumnezeu pentru toate şi Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitori ai Bucureştilor“, a spus Ecaterina Conduruţă din Bucureşti, mamă a şapte copii şi bunică a şase nepoţi.
Pelerinii care s-au aşezat în rând nu au aşteptat mult, iar motivul pentru care ei au venit să se închine la raclele cu sfintele moaşte l-a mărturisit un alt credincios din Bucureşti. „Biserica este totul pentru noi. Sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu, care L-au slujit o viaţă întreagă, cu credinţă mare şi pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu mari daruri, adică sunt făcători de minuni. De aceea venim să le sărutăm moaştele cu toată dragostea şi cu toată încrederea că vom primi şi noi ajutorul, fiindcă suntem păcătoşi şi neputincioşi. Trebuie doar să cerem ajutorul. Doar Dumnezeu ne mai poate ajuta şi salva“.
Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie din ziua hramului a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi din care au făcut parte: IPS Dionisie, Mitropolitul Corintului, delegatul Preafericitului Părinte Ieronim, Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade, IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, IPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, dar şi de un sobor numeros de arhimandriţi, ieromonahi, preoţi consilieri, preoţi profesori şi diaconi.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat în cuvântul de învăţătură, rostit după Sfânta Evanghelie, că evlavia poporului român pentru Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena este foarte mare şi din cele mai vechi timpuri, de aceea, domnitorii români, urmând exemplul lor, au ridicat biserici şi au fost apărători şi ajutători ai Bisericii. Sfântul Împărat Constantin a fost pentru Biserica lui Hristos un protector al ei, de aceea a şi fost numit „episcop din afară“.
Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că Sfântul Împărat Constantin se aseamănă în râvnă Sfântului Apostol Pavel, care a văzut şi el în amiaza mare un semn ceresc, Sfânta Cruce. Acest moment providenţial din viaţa Sfântului Constantin a determinat schimbarea istoriei lumii, pentru că Imperiul Roman din prigonitor devine un imperiu creştin. Tot datorită Împăratului Constantin cel Mare s-a dat Edictul de toleranţă religioasă de la Milano, din 313, potrivit căruia fiecare cetăţean roman avea dreptul să urmeze credinţa şi să se închine „Divinităţii din cer“ aşa cum doreşte. „Prin aceasta vedem că era o libertate religioasă pentru toţi credincioşii, dar aceasta îi cuprindea în primul rând pe creştini. Prin faptul că a menţionat că fiecare se poate închina unei Divinităţi din cer, nu de pe pământ, a desfiinţat de fapt cultul împăratului ca fiind zeu“, a spus Preafericirea Sa.
Sfântul Constantin a ajutat şi mai mult Biserica, întrucât i-a ajutat pe cei persecutaţi, pe cei exilaţi şi, dacă a scăpat Biserica din luptele din afară, adică de persecuţii, după dobândirea libertăţii, s-a interesat şi de unitatea Bisericii şi apărarea ei în faţa tulburărilor interioare, a ereziilor, convocând primul Sinod Ecumenic.
Preafericitul Părinte Patriarh a subliniat şi purtarea de grijă a Sfântului Împărat faţă de regiunea natală, în a cărei capitală, Naisus, azi oraşul sârb Niş, a fost născut. „Regiunea în care s-a născut el s-a numit Dacia Mediteraneea, ceea ce înseamnă că era o regiune locuită de daco-romani. Sfântul Împărat Constantin a avut o deosebită preocupare şi simpatie pentru teritoriul ţării noastre, de aceea, el a recucerit Dacia după ce împăratul Aurelian a părăsit-o din cauza invaziilor popoarelor migratoare, barbare. De asemenea, trebuie să amintim, ceea ce se aminteşte foarte rar, interesul său pentru regiunea Dacia, adică partea de sud a Ţării Româneşti. La Sucidava, Celei, Corabia de astăzi, a fost construit un pod, mai mare decât cel al lui Traian, «Podul lui Constantin», care ar trebui mai bine cunoscut. Acest pod, cu o lungime de peste 2 km, a fost o punte de legătură şi o facilitate de a se ocupa mai mult de teritoriul acesta, care a fost oarecum pierdut şi recâştigat prin Imperiul Roman. El a continuat creştinarea populaţiei, începută de Sfântul Apostol Andrei“, a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Un mare civilizator
În ţara noastră sunt peste 1 milion 700 de mii de români care poartă numele sau derivate ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La finalul cuvântului de învăţătură, Preafericirea Sa a arătat importanţa educaţiei din familie şi a subliniat că Sfinţii Împăraţi sunt modele pentru fiecare creştin, modele de stăruinţă în credinţă, de apărare şi sprijinire a lucrării misionare a Bisericii, întrucât, în secolul al IV-lea, Sfântul Constantin, învăţat de mama sa, Elena, a fost un mare civilizator. „Legile lui apără demnitatea umană, interzic tortura, divorţul, avortul, şi peste tot se vede grija pentru cei săraci, orfani, necăjiţi, atât din partea împăratului, cât şi a împărătesei“, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
La finalul Sfintei Liturghii, în semn de preţuire, împreună-slujire şi sfătuire, Preafericirea Sa a dăruit Înalt Preasfinţitului Dionisie, Mitropolitul Corintului, o icoană cu chipul Sfinţilor Împăraţi.
IPS Dionisie, Mitropolitul Corintului, care a venit de mai multe ori în ţara noastră, a mulţumit Patriarhului Bisericii noastre pentru invitaţie şi a adresat credincioşilor ortodocşi români un cuvânt de binecuvântare, în care a arătat că Sfânta Lumină a Învierii Domnului Hristos dăruieşte celor ce cred curaj în faţa morţii, în faţa problemelor cu care ne confruntăm şi în faţa oricărui lucru diavolesc, pentru că Domnul cu adevărat a înviat.
Câştigătorii concursurilor naţionale ale Patriarhiei au fost premiaţi
La sfârşitul Sfintei Liturghii au fost premiaţi câştigătorii concursurilor naţionale „Părintele Dumitru Săniloae - 110 ani de la naştere şi 20 de ani de la trecerea la cele veşnice“ şi „Alege şcoala!“, organizate de Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române. Primul concurs se înscrie în cadrul evenimentelor prilejuite de Anul comemorativ „Părintele Dumitru Stăniloae“ în Patriarhia Română şi s-a desfăşurat pe două secţiuni: Seminarii şi licee teologice ortodoxe şi Facultăţi de teologie ortodoxă, în trei etape: eparhială, mitropolitană şi naţională. La etapa naţională au participat 12 concurenţi pentru ambele secţiuni. La prima secţiune, dedicată învăţământului teologic preuniversitar, premiul I a fost câştigat de Eusebiu Damian Vlaicu de la Seminarul Teologic Ortodox „Neagoe Vodă Basarab“ din Curtea de Argeş (îndrumat de pr. prof. Vasile Dumitrescu); premiul II a fost obţinut de Cristian Iosub de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“ din Roman (îndrumat de prof. Eduard Cozma), iar premiul III a fost obţinut de Petru-Mihai Rădulescu de la Liceul Teologic Ortodox „Sfântul Nicodim“ din Târgu-Jiu (îndrumat de pr. prof. Nicuşor Popescu). La secţiunea dedicată învăţământului teologic universitar, premiul I a fost câştigat de Nicolae Muntean de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (îndrumat de pr. prof. univ. Valer Bel); premiul II a fost obţinut de Cristian Ţuţuroi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea“ din Arad (îndrumat de pr. prof. univ. Ioan Tulcan); iar premiul III a fost obţinut de Ciprian Costin Apintiliesei de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti (îndrumat de pr. prof. univ. Ştefan Buchiu). Toţi câştigătorii au primit premii în bani şi cărţi ale părintelui Dumitru Stăniloae, iar îndrumătorii lor au primit Diploma omagială şi medalia „Părintele Dumitru Stăniloae“.
Concursul „Alege şcoala!“ a fost dedicat în acest an Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi a fost împărţit în trei secţiuni: artistică, literară şi multimedia. Din cei 161 de copii din 19 eparhii care au participat la etapa naţională, 9 au fost premiaţi ieri de către Patriarhul României. La Secţiunea artistică, premiul I a fost obţinut de Mihai Vlad Marincu, îndrumat de prof. Irina Letea; premiul II a fost obţinut de Mălina Flavia Oana, îndrumată de prof. Mariana Pop; iar premiul III a fost obţinut de Mădălina Maria Deaconu, îndrumată de prof. Teodor Anton Tăbăcuţu. La Secţiunea literară, premiul I a fost obţinut de Natalia Ramona Trif, îndrumată de prof. Giorgia Voichiţa Groza; premiul II a fost obţinut de Rodica Florentina Constantin, îndrumată de pr. Ciprian Catană; iar premiul III a fost obţinut de Teodora Caragaţă, îndrumată de pr. Mihai Ciprian Duca. La Secţiunea multimedia, premiul I a fost obţinut de Andreea Iuliana Moisei, îndrumată de prof. Angela Gabor; premiul II a fost obţinut de Oana Mungiu, îndrumată de pr. Bănică Sică; iar premiul III a fost obţinut de Gheorghe Florin Lazăr, îndrumat de pr. Octavian Sorin Iliescu. Toţi câştigătorii au primit Diploma omagială „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ şi aparatură electronică.
Aseară la Palatul Patriarhiei a debutat Congresul Internaţional de Teologie „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii“, care se va încheia la 24 mai 2013.