Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Legislaţia dinastiei teodosiene, într-un volum critic

Legislaţia dinastiei teodosiene, într-un volum critic

Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 08 Feb, 2014

La Editura „ASTRA Museum“ a apărut recent lucrarea „Legislaţia religioasă creştină teodosiană, un model de politizare a credinţei creştine în Antichitatea Târzie“, o strălucită expunere sistematică şi o pertinentă analiză critică a dispoziţiilor imperiale din perioada 380-435 privitoare la creştinii din Imperiul Roman. Lucrarea este semnată de dr. Dragoş Boicu, un tânăr cercetător în domeniul istoriei bisericeşti, redactor la Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului.

Lucrarea expune în aproape 250 de pagini legislaţia împăraţilor romani din dinastia teodosiană, emisă în decursul a 55 de ani cu privire la iudeii şi creştinii din Imperiu, documente care au fundamentat relaţia dintre Stat şi Biserică în epoca respectivă şi nu numai. Aceste prevederi legislative sunt traduse şi comentate de autor pentru a evidenţia importanţa moştenirii lăsate de împăratul Teodosie cel Mare şi de urmaşii săi în ceea ce priveşte politica statală faţă de Biserică.

Paradigmatică pentru relaţia dintre autoritatea seculară şi cea bisericească din toate timpurile, politica dinastiei teodosiene trebuie invocată de fiecare dată când timpurile o cer şi când relaţia dintre Stat şi Biserică este în dezbatere la cel mai înalt nivel. Aşa cum subliniază în prefaţa lucrării pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, moştenirea teodosiană în politica bisericească ar trebui evocată în contextul actual, când „mulţi dintre exponenţii autorităţii seculare de astăzi contestă ancorarea instituţiilor pe care le reprezintă de credinţa şi moralitatea Bisericii, definită de ei ca anacronică, parazitară şi învechită“.

Cunoaşterea acestor legislaţii favorabile creştinismului şi care au reglementat poziţia Bisericii în cadrul Imperiului Roman este la fel de importantă ca evocarea politicii dinastiei constantiniene, prin care creştinismul a devenit licit, un liant pentru unitatea Europei de astăzi.

Codicele Teodosian

Prezentarea legislaţiei dinastiei teodosiene este expusă în patru etape, corespunzătoare perioadelor 381-387, 388-394, 395-413 şi 414-435. Traducerile sunt însoţite de textul latin din Codicele Teodosian, în ediţia lui Theodor Mommsen, de comentarii şi analize critice ale autorului, prin care este subliniată relevanţa acestor prevederi pentru problematica relaţiei Biserică-Stat din zilele noastre.

În partea introductivă, dr. Dragoş Boicu prezintă stadiul cercetării, în care sunt amintite lucrări de referinţă pentru studiul Codicelui Teodosian. Cititorii vor găsi în această parte a lucrării şi o inventariere a manuscriselor şi a ediţiilor de referinţă ale Codicelui Teodosian.

Urmează apoi o privire mai atentă spre contextul istoric al creării Codicelui Teodosian, prin care împăratul Teodosie cel Mare şi urmaşii lui au dispus continuarea prescripţiilor legislative constantiniene în ceea ce priveşte creştinismul. Autorul lucrării lasă la o parte legislaţia privitoare la păgâni şi analizează prescripţiile referitoare strict la iudei şi creştini, tocmai pentru a sublinia că împăratul nu mai este un persecutor, ci el însuşi un creştin şi o autoritate ce garantează libertatea religioasă a Bisericii.

Edictul de la Tesalonic, baza edificiului legislativ teodosian, prevederile imperiale faţă de clerici, eretici, personalul bisericesc, apostaţii sau curentele schismatice sunt doar câteva dintre textele prezentate şi studiate amănunţit de autorul lucrării.

În ansamblul ei, cartea lui Dragoş Boicu nu este un manual de istorie, o relatare a evenimentelor legate de subiectul propus spre cercetare, ci o reconstituire a „cadrului general cât mai fidel realităţii, aşa cum se întrezăreşte el din consultarea izvoarelor de drept şi a literaturii secundare, care surprind crâmpeie din intervalul supus cercetării“, după cum însuşi autorul explică în capitolul introductiv.