În Ajunul Crăciunului, marți, 24 decembrie 2024, a avut loc la Catedrala Patriarhală din Capitală un concert de colinde susținut de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și de Grupul psaltic
Liturghie arhierească în Parohia Almaşu
În Duminica întâi din Post (a Ortodoxiei), Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Almaşu, Protopopiatul Zalău, unde păstoreşte de peste 33 de ani cu multă râvnă Preacucernicul Părinte Ludovic Vaida.
În monografia comunei Almaşu nu se ştie dacă satul şi-a luat denumirea de la vale sau valea de la sat. În documentele istorice se spune că denumirea satului apare pe la 1287 legat de numele Cetăţii Almaşului, ale cărei ruine se mai văd şi astăzi. Cetatea a fost construită între 1247 şi 1278, ca una dintre cele mai vechi şi mai puternice cetăţi medievale din Transilvania. Cetatea este amintită prima dată în 1370, când regele Ludovic cel Mare o donează magistrului Bebek György şi fiilor acestuia, Imre şi Detre, respectiv nepoţilor György, László şi Ferenc. În secolele XV-XVI, cetatea a fost supusă unor asedii rezultate din conflictele dintre nobilimea din Transilvania şi regele Ungariei. În timpul Războiului de 15 ani, generalul Basta a asediat cetatea şi a oferit apărătorilor ei libertatea în schimbul predării cetăţii, dar soldaţii lui Basta i-au măcelărit în cele din urmă pe locuitorii cetăţii. Între 1545 şi 1546, cetatea a aparţinut domnului Moldovei Petru Rareş. Căzută în ruine, a fost refăcută abia în 1627, de familia nobiliară Csaky, dar în 1662 a fost din nou asediată şi distrusă. În 1658, cetatea a suferit ultimul mare asediu şi a fost ocupată de tătarii care veneau din direcţia Clujului şi mergeau spre Poarta Meseşană. Asediatorii au înrobit localnicii şi au incendiat cetatea, de data aceasta rămânând în ruină. Satul de lângă mănăstire Satul era aşezat dincolo de dealul cetăţii, unde, se spune în monografie, era şi o mănăstire pe care au ars-o turcii în secolul al XVI-lea. Localnicii au refăcut mănăstirea tot acolo, pe vatra veche a satului, după cetate, dar în secolul al XVIII-lea au invadat tătarii şi au ars din nou satul şi biserica. După retragerea tătarilor, cei rămaşi au aşezat vatra satului de o parte şi de alta a firului văii Almaşului, unde a dăinuit până astăzi. Şi-au construit o nouă biserică din lemn, în locul numit Ţintirim, pe la 1700, şi care a rezistat peste 150 de ani. În 1854 s-a terminat construcţia impunătoarei biserici din centrul satului, în care se slujeşte şi astăzi. Şirul preoţilor care au slujit în bisericile din Almaşu s-au găsit într-un şematism din anul 1900. În biserica veche din lemn este amintit un anume preot numit popa Vasile. Şirul preoţilor care au urmat este format din Ştefan Moldovan, Teodor Popa, Vasile Pop, Avram Dobre, Pavel Porut, Vasile Porut. Din 1896 este amintit Florian Petran care a slujit aici doar cinci ani. Îi urmează fiul său, Emil Petran, care a slujit timp de 40 de ani. În 1947 vine şi părintele Florian Leontin, care slujeşte aici timp de 28 ani, până în 1976, când se pensionează, iar parohia este suplinită de părintele Ioan Sabău din Fildu de Mijloc. 33 de ani de slujire la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Din 1977 până în prezent, timp de 33 de ani, păstoreşte fără întrerupere părintele Ludovic Vaida. Biserica actuală a fost construită în 1854 sub păstorirea preotului local Vasile Poruţ şi are hramul "Adormirea Maicii Domnului". A fost sfinţită de Preasfinţitul Teofil Herineanu, în 1960, după ce s-au făcut reparaţii interioare şi exterioare şi a fost electrificată. Între 1981 şi 1984, în timpul păstoririi preotului Vaida Ludovic, ajutat îndeaproape de Consiliul Parohial şi de bunii credincioşi, s-au făcut din nou lucrări de reparaţii generale, la interior şi exterior, subzidire, pentru a scoate igrasia din pereţi, reparat şi vopsit acoperişul, iar în 1984, pictura în tehnica "fresco". În 1985, la 28 iulie, s-au binecuvântat lucrările de Preasfinţitul Vasile Coman, ocazie cu care preotul Vaida Ludovic a fost hirotesit iconom. În perioada 1997-1998 s-au făcut alte lucrări la biserică, uşi noi, răstigniri noi, covoare, s-a stropit în terasit exteriorul bisericii, s-a vopsit acoperişul, lucrări în valoare de 60 de milioane de lei. Lucrări de reparaţii interioare şi exterioare au fost făcute şi la casa parohială şi anexe. S-a făcut a doua sfinţire, în 1999, când preotul Vaida Ludovic a fost hirotesit iconom-stavrofor. De la ultima sfinţire s-au mai pus o instalaţie de încălzire în biserică, în 2001, şi un ceas, pe turnul bisericii, în patru părţi, în 2004. În 2007 s-a construit un frumos momument al eroilor comunei, în valoare de 25.000 de lei, cu sprijinul Primăriei Almaş. Parohia are 28 de eroi, 18 din Primul Război Mondial (1914-1918) şi 10 din al Doilea Război Mondial (1940-1944). În luna mai 2008 a avut loc sfinţirea monumentului. Preasfinţitul Petroniu a fost prezent în aceste locuri încărcate de istorie, în mijlocul acestor vrednici credincioşi, împreună cu preotul lor, pentru a le oferi arhiereasca binecuvântare şi pentru a le ura în continuare un post uşor şi binecuvântat.