Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Agapia

▲ Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ şi-a serbat sâmbătă, 8 noiembrie, hramul ▲ Anul acesta, hramul mănăstirii a fost serbat în biserica înnoită, după 12 ani de lucrări de consolidare şi înfrumuseţare ▲ „Dacă ai câştigat războiul din inima ta, ai toate victoriile posibile la picioarele tale“ ▲

Mănăstirea Agapia Nouă din judeţul Neamţ şi-a serbat sâmbătă, 8 noiembrie, de Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil, hramul. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, aflată în incinta mănăstirii. În ajunul sărbătorii, IPS Teofan a asistat la slujba Privegherii alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

Mitropolitul Moldovei a vorbit ieri în cuvântul său de învăţătură despre Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, mijlocitori nouă în drumul către mântuire: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt cei care ajută, care veghează, ca noi să putem intra în Sfânta Sfintelor. Chiar şi preotul care intră de mai multe ori în sfântul altar, pe uşile împărăteşti, vede pictat chipul Maicii Domnului pe de o parte şi al Arhanghelului Gavriil pe de altă parte, adică Buna Vestire, care îl aduce pe Hristos în lume, arătând prin aceasta că doar prin Hristos avem calea care duce spre Sfânta Sfintelor, spre sfântul altar, care nu este altceva decât o pregustare aici, pe pământ, a împărăţiei cerurilor. Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ne ajută să intrăm în împărăţia cerurilor. Unul ţine în mână o sabie, celălalt o floare de crin, arătând şi prin aceste două semne, care este rolul omului în lume. Sfântul Arhanghel Mihail, cu sabia în mână, ne arată că viaţa este o luptă. Inima noastră este un permanent câmp de bătălie - războiul cel mai mare, războiul cel nevăzut, între bine şi rău. Dacă ai câştigat războiul din inima ta, ai toate victoriile posibile la picioarele tale. Dacă ai pierdut acest război, eşti un învins din toate punctele de vedere. Omul este chemat să lupte, să aibă voinţă, să fie determinat pe drumul pe care îl face să se ridice atunci când cade. Şi tot aşa, viaţa merge în faţa cu Arhanghelul Mihail, care ne arată drumul către viitor. Dar în viaţă apare şi Arhanghelul Gavriil, cel care aduce vestea cea bună, cel care aduce Evanghelia. Vine îngerul cu floarea de crin anunţându-ne că viaţa este o luptă, dar că ea este şi frumoasă“.

La finalul Sfintei Liturghii a fost organizată o agapă creştină, la care au participat toţi credincioşii care au asistat la slujba de hram a Mănăstirii Agapia Nouă.

Biserica pictată de Grigorescu

Mănăstirea Agapia, una dintre cele mai mari mănăstiri din România, face parte din salba vestitelor şi vechilor mănăstiri nemţene, mărturii ale adâncii evlavii a poporului român. Este situată între culmile Subcarpaţilor Moldovei, pe valea Topoliţei, într-un cadru natural deosebit de pitoresc.

Biserica mănăstirii are plan triconic şi turla pe naos. Jafurile, distrugerile şi incendiile survenite în timp au determinat repetate renovări, în cursul cărora s-au făcut adăugiri (o tindă lângă vechiul pridvor, care a fost închis), precum şi modificări (faţadele decorate în factori neoclasici). Cu prilejul renovării din 1858-1862, interiorul bisericii a fost repictat de Nicolae Grigorescu, care a realizat o remarcabilă suită de icoane şi compoziţii murale pline de lumini, mişcare şi realism.

În jurul bisericii se înalţă o incintă cu două niveluri, formată din chilii şi construcţii-anexe. Tot aici, în 1968, s-a amenajat o colecţie renumită pentru exponatele sale de artă, cuprinzând icoane de argint sau poleite cu aur, din secolele XVII-XVIII, precum şi câteva pictate de Nicolae Grigorescu, evanghelii cu ferecături de artă, obiecte de cult din metale preţioase, broderii cu fir de aur şi argint, covoare moldoveneşti care se disting prin originalitatea motivelor, prin măiestria cu care sunt ţesute şi prin culorile lor delicate. La Mănăstirea Agapia funcţionează şi astăzi ateliere de croitorie şi broderie, unde se lucrează frumoase veşminte preoţeşti şi arhiereşti, precum şi ateliere de pictură. La Mănăstirea Agapia vieţuiesc peste 300 de maici.