Liturghie arhierească la Mănăstirea Gura Motrului

În Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea mehedinţeană Gura Motrului. La finalul slujbei, PS Episcop a rostit un cuvânt de învăţătură.

Sute de pelerini au trecut pragul Mănăstirii Gura Motrului duminică, 10 aprilie, pentru a participa la Sfânta Liturghie, săvârşită de PS Nicodim, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură, rostit la finalul slujbei, arhiereul mehedinţean a comentat viaţa Sfintei Maria Egipteanca: "După 17 ani de viaţă păcătoasă, Maria Egipteanca s-a transformat total la chemarea lui Dumnezeu. Mai bine de patru decenii şi-a plâns cu amar păcatul, biruind asprimea şi arşiţa deşertului cu răbdare, înfrânare şi post. În rugăciunea ei, cuvioasa maică a atins treptele cele mai înalte. Sfântul Atanasie, cel care i-a scris viaţa, mărturiseşte că părintele Zosima a văzut-o levitând deasupra pământului în contemplare mistică şi plină de umilinţă. Iată cum această femeie păcătoasă a reuşit să se transforme şi să ajungă bineplăcută înaintea lui Dumnezeu. Este un adevărat exemplu pentru noi, cei care încercăm să purtăm în această perioadă povara binecuvântată a postului. De aceea, Sfânta Biserică ne învaţă să-i urmăm pilda, să transformăm păcatul în virtute şi să o rugăm fierbinte să mijlocească pe lângă Veşnicul Împărat mântuirea sufletelor noastre".

Adevărat centru cultural al judeţului Mehedinţi

Conform tradiţiei, Mănăstirea Gura Motrului a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, la sfârşitul secolului XIV. Cuviosul a ridicat aici un schit de lemn, constând într-o mică biserică şi câteva chilii, împrejmuite cu viţă-de-vie. Mai târziu, la 13 ianuarie 1519, după unele documente, logofătul Harvat a ridicat aici o biserică mai mare şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase moşii, înscriindu-se astfel pe lista ctitorilor. Între anii 1642 şi 1643, domnitorul Matei Basarab a refăcut mănăstirea din temelie.

De Mănăstirea Gura Motrului se leagă şi numele marelui arhimandrit Eufrosin Poteca, stareţul cinstitului aşezământ. În timpul egumenatului său, mănăstirea a devenit un adevărat centru cultural al judeţului Mehedinţi. A reuşit să înfiinţeze mai multe şcoli în localităţile învecinate, care erau coordonate şi susţinute din fondurile Bisericii. Datorită lui au plecat să înveţe mai departe nume mari ale culturii româneşti, precum Radu Popescu, tatăl filosofului C. Rădulescu-Motru, şi Costache Ionescu.

În prezent, sfântul aşezământ numără trei vieţuitori şi este condus de ieromonahul Iacob Rusu.