În Duminica a 30‑a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, s‑a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Halânga, Protopopiatul Drobeta, unde a săvârșit Sfânta
25 Noi, 2024
Liturghie arhierească la Schitul vâlcean Ostrov
În Duminica a doua din Postul Mare, a Sfântului Grigorie Palama, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Ostrov din staţiunea vâlceană Călimăneşti.
După Sfânta Evanghelie, PS Părinte le-a vorbit credincioşilor despre viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama: "Este ierarhul care teologhiseşte despre lumina cea necreată, despre energiile Sfintei Treimi, despre harul divin împărtăşit nouă şi necesar mântuirii sufletului. Sfântul învaţă că Dumnezeu este de nepătruns cu mintea în fiinţa Sa, însă transmite oamenilor harul Său care izvorăşte permanent şi neîntrerupt din fiinţa Sa cea necreată. După cum soarele trimite razele sale şi încălzeşte pământul, tot aşa şi Părintele nostru cel ceresc trimite în lume harul Său pentru ca noi să dobândim puterea de a lucra faptele cele bune, de a lupta cu ispitele şi de a călători spre lumina cea neînserată a Împărăţiei Sale". Schitul Ostrov a fost construit între anii 1520 şi 1521 de către domnitorul Neagoe Basarab şi de soţia sa, Despina, pe locul unei biserici din secolul al XIV-lea. Sfântul lăcaş a fost pictat în 1752 în frescă. Începând din secolul al XVI-lea şi până în 1890, Schitul Ostrov a fost rânduit ca aşezământ monahal de călugăriţe. Aici s-au călugărit soţia lui Neagoe Basarab, doamna Despina, cu numele de Platonida, şi mama lui Mihai Viteazul, care şi-a luat numele de Teofana. (Arhid. Liviu Găman)
.jpg)
