Liturghii arhiereşti la Craiova, Buneşti şi Slatina

În Duminica închinată Tuturor Sfinţilor, arhiereii din Mitropolia Olteniei au săvârşit Sfinte Liturghii în mai multe lăcaşuri de cult din eparhiile păstorite. Tot în această zi, bisericile închinate praznicului şi-au serbat hramul.

Credincioşii din Mitropolia Olteniei au adus cinstire Tuturor Sfinţilor, în duminica rânduită acestora de Sfânta Biserică. În Cetatea Băniei, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a slujit Sfânta Liturghie la altarul Paraclisului mitropolitan "Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul".

"Sfinţenia face din cele trecătoare lucruri netrecătoare şi veşnice"

După citirea Sfintei Evanghelii, Mitropolitul Olteniei a vorbit credincioşilor despre sfinţenie ca dar al lui Dumnezeu. "Împărăţia cerurilor este tocmai agonisirea sfinţeniei, unirea noastră cu Dumnezeu. De aceea, Mântuitorul Hristos ne spune că Împărăţia Sa este înlăuntrul nostru, acolo unde Preasfânta Treime S-a sălăşluit prin Taina Sfântului Botez. Totodată, cel care împlineşte poruncile lui Dumnezeu se face lăcaş binecuvântat al Dumnezeirii, sfinţindu-se neîncetat de harul Preasfântului Duh. Dacă ne vom referi la atributul dumnezeiesc al sfinţeniei, vom avea în vedere şi împărtăşirea acestuia în întreaga creaţie pentru că Dumnezeu dă tot ceea ce este El, în afară de fiinţa Sa, oamenilor, aşa cum spune Mântuitorul: "Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr" (Iona 17, 19). Domnul se roagă Părintelui Ceresc ca să fim împărtăşiţi de aceeaşi sfinţenie pe care El doreşte să o reverse asupra noastră. Această lucrare reprezintă asemănarea noastră cu Dumnezeu. În ea sunt cuprinse toate transformările interioare ale sufletului omenesc. Sfinţenia face din cele trecătoare lucruri netrecătoare şi veşnice, face dintr-o materie stricăcioasă, lucru duhovnicesc, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune. Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere. Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc" (I Corinteni 15, 42-44)", a conchis IPS Irineu.

Liturghie arhierească la Buneştii de Vâlcea

În Arhiepiscopia Râmnicului, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din Parohia Buneşti, judeţul Vâlcea. În cuvântul de învăţătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Emilian a tâlcuit pericopa evanghelică îndemnându-i pe credincioşi la slujirea şi iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui, după modelul tuturor sfinţilor, pentru sfinţirea vieţii şi dobândirea Împărăţiei cerurilor. La final, arhiereul râmnicean l-a felicitat pe părintele paroh Grigore Giura pentru frumoasa activitate pastorală şi misionară desfăşurată în cadrul parohiei. La eveniment au mai participat: părintele Nicolae Alin Gherghinoiu, protopop de Râmnicu Vâlcea, preoţii de la parohiile învecinate şi numeroşi credincioşi din localitate şi din împrejurimi.

"Sfinţenia este o vocaţie a tuturor"

Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii la Paraclisul episcopal "Sfânta Treime" din municipiul Slatina, jud. Olt.

La finalul slujbei, Preasfinţia Sa a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre sfinţi, cine sunt ei, cine poate ajunge sfânt şi ce înseamnă sfinţenia: "Sfinţenia este o vocaţie a tuturor. Pe toţi ne-a chemat Dumnezeu să ne sfinţim viaţa, indiferent de pregătirea intelectuală, de poziţia socială ori de munca pe care o prestăm fiecare în societate. Toţi putem ajunge sfinţi dacă ne facem datoria, dacă ne luăm în serios rolul de creştini purtători ai Duhului lui Dumnezeu şi cu rugăciune, cu postire, cu spovedanie, cu împărtăşanie şi cu pocăinţă ne sfinţim viaţa şi nu rămânem în păcatele noastre, ci ne ridicăm şi ne luptăm ca să ne curăţim şi să ne sfinţim. Numai aşa putem ajunge şi noi să fim exemple pentru ceilalţi, aşa cum au fost înaintaşii şi părinţii noştri pentru noi, cu viaţa lor deosebită".

Biserici craiovene închinate Tuturor Sfinţilor

Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor a avut o însemnătate aparte pentru mai multe lăcaşuri de închinare din Oltenia. La Craiova, nu mai puţin de trei biserici sunt închinate Tuturor Sfinţilor. Astfel, în incinta Centrului eparhial, Paraclisul mitropolitan "Toţi Sfinţii" a îmbrăcat haină de sărbătoare. Lăcaşul de închinare a fost construit din lemn, la începutul anilor 1780, în localitatea gorjeană Tălpăşeşti. A fost adusă la Craiova în timpul păstoririi patriarhului Teoctist, în anul 1975.

Biserica "Hagi Enuşi" este de asemenea închinată Tuturor Sfinţilor. Se numără printre puţinele lăcaşuri de cult craiovene monument-istoric, unde se mai păstrează clopotniţa originală. Istoria actualului lăcaş este strâns legată de numele negustorului Nicolae Ceauşoiul sau Ceauşescu, aşa cum este menţionat în actele bisericii şi în pisanie. Ctitoria sa a fost ridicată pe temelia vechii Mănăstiri "Toţi Sfinţii", între anii 1792 şi 1800, în timpul domnitorului Mihail Constantin Şuţu şi al episcopilor de Râmnic, Filaret şi Nectarie. Pe lângă ctitorul principal, documentele mai menţionează şi alţi negustori care au luat parte la construirea bisericii. La sfinţire, pe lângă vechiul hram, ctitorii l-au ales ca ocrotitor şi pe Sfântul Mucenic Pantelimon. În decursul timpului, Biserica "Hagi Enuşi" a fost cunoscută de craioveni sub mai multe denumiri. Locuitorii Băniei au cunoscut biserica sub numele hramului vechii mănăstiri a Tuturor Sfinţilor, denumire care s-a păstrat până în anul 1782. După înfiinţarea Târgului din Afară, datorită aşezării, ea era cunoscută sub numele de "Biserica Târgului de Afară", iar după mutarea târgului, ea este menţionată ca "Biserica Toţi Sfinţii din Târgul de Afară Vechi". Astăzi ea se numeşte "Hagi Enuşi", după numele unuia dintre fraţii fiului adoptiv al familiei ctitoriceşti.

Hram a fost şi la Biserica "Toţi Sfinţii" - Băşica, unde s-a sărbătorit un an de la resfinţire. A fost construită între anii 1710 şi 1730, de familia paharnicului Chiriac Jianu. Arhitectura este în formă de corabie. Numele de "Băşica" i se datorează turlei iniţiale, care fusese construită în formă sferică, atrăgând privirile vizitatorilor. În urma cutremurului din 1830, biserica a fost grav avariată, laolaltă cu turla, care s-a prăbuşit, nemaiputând fi reconstituită. În locul ei a fost ridicată o nouă turlă din bârne de stejar tencuite, care se păstrează şi astăzi.