Locaşuri de cult mehedinţene în sărbătoare

Cuvioasa Parascheva va fi serbată astăzi în municipiul Drobeta-Turnu Severin, la biserica Parohiei Schela Nouă. Preotul paroh Cosmin Eftimie Necşoiu, inspector al Biroului de catehizare la Centrul eparhial al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, invită enoriaşii şi credincioşii din tot oraşul spre a se ruga sfintei  cinstite în toată ţara, ale cărei moaşte sunt depuse în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Piatra de temelie a bisericii din Schela Nouă a fost pusă în toamna anului 1993 de către IPS Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, în anul 1996 au fost începute lucrările la fundaţia aşezământului religios, iar pe 5 iunie 2005 noul locaş de cult a fost sfinţit. Ctitorul Bisericii „Cuvioasa Parascheva“ este Iorgu Boştină, un locuitor al cartierului Schela care se stabilise în Statele Unite ale Americii, mutat la Domnul de câţiva ani. Acesta a considerat că din averea pe care i-a dat-o Dumnezeu trebuie să folosească o parte şi pentru construcţia unei biserici în zona în care s-a născut, care să dăinuie peste veacuri după trecerea sa la cele veşnice.

Dintre aşezămintele monahale din Mehedinţi, singurul încredinţat purtării de grijă a Cuvioasei Parascheva este Mănăstirea Gura Motrului. Sărbătoarea va începe încă din ajunul praznicului. Soborul de cuvioşi slujitori ai mănăstirii va săvârşi slujba Privegherii în cinstea sfintei.

Ansamblul mănăstiresc fortificat, bine conservat, şi preţioasa lui biserică, ridicate la mijlocul secolului al XVII-lea, se află pe lista monumentelor istorice. Conform tradiţiei, mănăstirea a fost fondată iniţial de Sfântul Nicodim, la sfârşitul secolului al XIV-lea. El a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mică biserică şi câteva chilii, şi a sădit în jurul schitului viţă-de-vie. Până astăzi, bătrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului“ aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim“ sau „Fântâna cu leacuâ“ de unde credincioşii iau apă tămăduitoare de boli.

A urmat a doua ctitorire, conform unui document de arhivă datat 13 ianuarie 1519, păstrat de la Voievodul Neagoe Basarab, şi prin care se spune că Logofătul Harvat este ctitorul primului aşezământ atestat documentar, ridicat la Gura Motrului. Prin acel document se mai arată că mănăstirea a primit moşii în Susiţa pentru întreţinerea şi hrana călugărilor.

Există şi o a treia ctitorire facută de către domnitorul ţării Matei Basarab, care a refăcut din temelii mănăstirea între anii 1642-1643. Această participare a domnitorului nu este surprinsă în nici o pisanie, dar este indicată de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, care arată că în anii 1640 Matei Basarab a ridicat mănăstirea din temelii, aceasta fiind veche, stricată şi uitată şi căreia i-a dat danii şi a înzestrat-o cu odoare. (Cătălin Cernătescu)