Locaşuri ocrotite de Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul

Mai multe aşezăminte monahale din cuprinsul Mitropoliei Banatului îşi vor prăznui duminica aceasta ocrotitorul, pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Cu acest prilej, pelerini de pretutindeni sunt invitaţi să-şi îndrepte paşii spre una dintre aceste mănăstiri pentru a participa la programul religios de hram, ce va fi încununat cu slujirea Sfintei Liturghii.

Credincioşii timişeni şi nu numai sunt invitaţi să participe de sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul la hramul Mănăstirii Româneşti din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei. Slujbele religioase vor începe aici încă din ajunul sărbătorii, cu oficierea Vecerniei Mari cu Litie şi vor continua cu Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de slujitori de la mai multe parohii şi mănăstiri din eparhie. În fiecare an, credincioşi din satele învecinate mănăstirii, din parohiile de pe raza Protopopiatului Făget, precum şi din întreg judeţul trec pragul aşezământului monahal pentru a înălţa rugăciuni şi cereri Bunului Dumnezeu şi a mulţumi Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul pentru ajutorul şi mijlocirea sa înaintea Mântuitorului Hristos.

Ctitoria Patriarhului Miron Cristea

Mănăstirea Româneşti, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, se află la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la un kilometru de drumul ce leagă localităţile Româneşti şi Tomeşti. Mănăstirea mai este numită de credincioşii bănăţeni şi Balta Caldă, deoarece în incinta ei se află un izvor cu apă semitermală, cu o temperatură constantă de 18°C, dar şi Izvorul lui Miron, aceasta fiind ctitoria Patriarhului Miron Cristea.

În anul 1910, Patriarhul Miron Cristea, pe atunci Episcop al Caransebeşului, a făcut o vizită pastorală în parohiile din aceste locuri şi, uimit de frumuseţea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri. În anul 1912 a fost pusă temelia bisericii, însă, din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, precum şi a greutăţilor ce au urmat, acestea au fost finalizate abia în anul 1929, prin grija şi stăruinţa preotului Teodor Băianţu. Târnosirea sfântului locaş de cult monahal a avut loc în anul 1931.

Hramul Mănăstirii Feredeu, judeţul Arad

În Arhiepiscopia Aradului, un aşezământ monahal important care îşi va serba duminica aceasta hramul este Mănăstirea Feredeu, situată la doar 30 km de municipiul Arad. Slujbele de hram oficiate de obştea călugărilor vor fi încununate cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită în ziua praznicului Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul de către chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei. În ce priveşte istoricul aşezământului, Mănăstirea Feredeu este menţionată pentru întâia oară în 1761, în timpul persecuţiei generalului Bukow. În 1959, schitul este închis şi este reactivat abia în 1987, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei. În prezent, aşezământul este organizat ca mănăstire de călugări cu viaţă de obşte, stareţ fiind arhim. Ilarion Tăucean.

Sfântul Ilie, prăznuit în Episcopia Caransebeşului

La sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, mai multe locaşuri de cult din Episcopia Caransebeşului îşi serbează hramul. Manifestările vor debuta prin sfinţirea unei frumoase troiţe de lemn, închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în curtea Mănăstirii „Sfântul Ilie de la Izvor”, Bocşa Vasiova, sâmbătă, 19 iulie, cu începere de la ora 18:30. Un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, avându-l ca protos pe Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care va oficia apoi slujba Vecerniei cu Litie în Altarul de vară al mănăstirii. Spre bucuria credincioşilor care an de an îşi îndreaptă paşii într-un număr tot mai mare spre acest aşezământ, anul acesta vor fi aduse spre închinare, de la Craiova, moaştele Sfântului Ierarh Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, care vor fi aşezate în curtea mănăstirii toată noaptea. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, în ziua hramului, duminică, 20 iulie, Sfânta Liturghie va fi oficiată la Mănăstirea Vasiova de către Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, înconjurat de un mare sobor de preoţi şi diaconi.

În această zi de sărbătoare, şi Catedrala episcopală din Caransebeş îşi va serba cel de-al doilea hram. Duminică, 20 iulie, la ceasurile dimineţii, un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi va porni în procesiune de la Reşedinţa episcopală spre noua catedrală, purtând şi racla cu moaştele Sfântului Ierarh Ioan cel Milostiv. În sfântul locaş, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi cu Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, având alături preoţi şi diaconi de la toate bisericile din Caransebeş, vor sluji Dumnezeiasca Liturghie. Sunt aşteptaţi credincioşi din întreg cuprinsul eparhiei şi mai ales de la parohiile caransebeşene.

„Din anul 2011 s-a inaugurat obiceiul de a sărbători în mod festiv pe Sfântul Proroc Ilie, al doilea hram al catedralei noi, şi tot de atunci s-a întemeiat şi obiceiul de a aduce cu această ocazie în Episcopia Caransebeşului şi moaşte de sfinţi pentru închinarea credincioşilor. Anul acesta, prin lucrarea lui Dumnezeu, vor fi aduse la Catedrala episcopală, dar şi la Mănăstirea «Sfântul Ilie de la Izvor» din Bocşa, moaştele unui mare şi mult cinstit sfânt, Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, un ierarh sărbătorit la 12 noiembrie. Moaştele lui vor fi aduse de la Craiova prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. Cu drag îi aşteptăm pe toţi credincioşii care doresc să se împărtăşească din binecuvântarea lui Dumnezeu venită prin săvârşirea sfintelor slujbe şi prin mijlocirile Sfântului Proroc Ilie şi ale Sfântului Ioan cel Milostiv”, a precizat părintele Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului.

Hram la schiturile de pe Muntele Mic şi Muntele Semenic

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul va fi serbat festiv şi la aşezămintele monahale, aflate pe cei doi munţi ce străjuiesc Banatul Montan. La Schitul de pe Muntele Mic, Sfânta Liturghie va fi oficiată, din încredinţarea chiriarhului, de către părintele consilier Alin Câmpean, împreună cu un sobor de preoţi din satele de pe Valea Sebeşului. Un frumos pelerinaj se va organiza şi la Schitul de pe Muntele Semenic, unde părintele inspector Călin Ianchiş, împreună cu un sobor de preoţi din zona Reşiţei, va sluji Sfânta Liturghie. În ambele locaşuri monahale, la primele ore ale dimineţii se va oficia Sfinţirea apei şi Taina Sfântului Maslu.

Şi alte biserici din cuprinsul Episcopiei Caransebeşului, ocrotite de Sfântul Proroc Ilie, îşi vor serba cu acest prilej hramul. Vor fi în straie de sărbătoare preoţii şi credincioşii din parohiile Băuţarul Inferior, Băuţarul Superior, Bucoşniţa, Marga şi Valea Timişului din Protopopiatul Caransebeş, Oraviţa Română şi Doman din Protopopiatul Reşiţa, Bogâltin, Luncaviţa, Pătaş şi Pârvova din Protopopiatul Băile Herculane, precum şi cei din Coronini şi Milcoveni din Protopopiatul Moldova Nouă. (Pr. Alin Câmpean, protos. Iustin Popovici, Valentin Birău)