Lucrare despre teologia Sfântului Grigorie Palama, apărută la Sibiu

La Editura „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului a apărut recent traducerea din limba greacă a lucrării „Înviere şi Viaţă. Eshatologia în învăţătura Sfântului Grigorie Palama“, scrisă de pr. Porphyrios Georgi. Traducerea este realizată de diac. dr. Ştefan Lucian Toma şi a fost percepută ca un eveniment în mediul academic teologic.

Lucrarea părintelui Porphyrios Georgi este teza sa de doctorat susţinută în 2007 la Facultatea de Teologie a Universităţii „Aristotel“ din Tesalonic, Grecia, sub îndrumarea profesorului Dimitrios Tselengidis, volum publicat în 2010 în limba greacă.

Încă de la apariţie, lucrarea părintelui Porphyrios Georgi a fost apreciată de mediul academic teologic pentru excelenta sinteză a învăţăturii eshatologice a marelui părinte al Ortodoxiei. Actual decan al Institutului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Damaschin“ din cadrul Universităţii din Balamand, Liban, părintele Porphyrios Georgi este un cunoscut teolog în lumea ortodoxă şi nu numai. De altfel, traducerea în limba română a lucrării sale „se înscrie pe linia continuităţii unei vechi tradiţii eclesiale de relaţii frăţeşti între creştinii ortodocşi români şi creştinii ortodocşi ai Patriarhiei Antiohiei“, după cum spune diac. dr. Ştefan Lucian Toma în Cuvântul traducătorului.

Sunt amintite, astfel, o serie de evenimente istorice care au apropiat cele două Biserici Ortodoxe: vizita Patriarhului Macarie III Zaim în Ţările Române în perioada 1652-1659 şi care în 1668 a sfinţit în Duminica Tuturor Sfinţilor, alături de alţi ierarhi, actuala Catedrală de la Bucureşti; tipărirea la 1701 la Snagov a primului Liturghier greco-arab, la cererea Patriarhului Atanasie III Dabas; trimiterea unei tiparniţe la Mănăstirea Balamand, la 1724, prin eforturile Sfântului Constantin Brâncoveanu şi nu în ultimul rând activitatea din Liban a părintelui Andrei Scrima. Acestor relaţii istorice între Patriarhia Antiohiei şi Ţările Române se adaugă colaborări mai recente şi relaţii strânse între teologi din cele două Biserici. Cel mai bun exemplu este prietenia între părintele Porphyrios Georgi şi diac. Ştefan Lucian Toma, ambii colegi la studiile doctorale sub îndrumarea profesorului Dimitrios Tselengidis, o perioadă în care „nu puţine ne-au fost dezbaterile teologice legate de Sfântul Grigorie Palama sau de părintele Dumitru Stăniloae“, după cum mărturiseşte traducătorul.

Actualitatea teologiei palamite

Lucrarea părintelui Porphyrios Georgi continuă eforturile de cercetare teologică din secolul al XX-lea şi mai recente asupra vieţii şi operei Sfântului Grigorie Palama. Aceste demersuri au fost deschise, după cum menţionează autorul în Prolog, chiar de părintele Dumitru Stăniloae, prin publicarea la 1938 a lucrării „Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama“ şi au fost continuate de teologii ruşi din diaspora occidentală şi de studiile palamite din Grecia de după 1959, la şase sute de ani de la mutarea la Domnul a marelui părinte al Ortodoxiei.

Învăţătura Sfântului Grigorie Palama a devenit cunoscută şi studiată în profunzime, încât „ceea ce ne rămâne nouă, în epoca contemporană, este un demers de interpretare a învăţăturilor sale şi a integrării lor într-un limbaj, care să corespundă nevoilor teologiei ortodoxe de azi, într-o lume invadată, pe de-o parte, de valori, cultură şi viaţă individualizată, iar pe de altă parte, de dimensiunea spiritualităţii răsăritene, de Islam, de tipuri de religiozitate New Age, sau atitudini religioase agnostice sau liberale“, spune părintele Porphyrios Georgi.

Textele Sfântului Grigorie de Palama cu referire la învăţătura despre eshatologie constituie o adevărată comoară a gândirii teologice răsăritene şi de aceea autorul lucrării le-a studiat şi interpretat în acest volum cu multă migală, acrivie şi viziune de ansamblu. De mare ajutor au fost, după cum mărturiseşte autorul, pe de-o parte profesori renumiţi de la Tesalonic, cum ar fi, bineînţeles, îndrumătorul de doctorat, prof. Dimitrios Tselengidis, dar şi Hristos Arampatzis, Georgios Martselos sau regretatul Nikos Matsoukas, iar, pe de altă parte, monahi aghioriţi care continuă tradiţia isihastă a Sfântului Grigorie Palama.

Lumina necreată şi posibilitatea îndumnezeirii

În introducerea lucrării, autorul sintetizează ideile teologice referitoare la învăţătura despre eshatologie, aşa cum a fost ea transmisă peste veacuri prin scrierile Sfinţilor Părinţi. Tot în capitolul introductiv, părintele Porphyrios Georgi trece în revistă principalele eforturi de cercetare a temei în spaţiul ortodox şi nu numai. Nu în ultimul rând, autorul propune câteva întrebări fundamentale, la care încearcă să găsească răspunsuri în capitolele următoare: „cum înţelege teologia ortodoxă «începutul» existenţei Împărăţiei lui Dumnezeu, ce relaţie există între existenţa veşnică, revelarea ei în timp şi eshaton, ce coerenţă există între venirea ei, viaţa oamenilor şi a Bisericii şi sfârşitul iconomiei dumnezeieşti, în Ziua celei de-a doua Veniri a lui Hristos?“. Toate aceste întrebări îşi află răspunsurile în opera Sfântului Grigorie Palama, marcată pe întregul ei cuprins de perspectiva eshatologică.

Capitolul I este intitulat „Iconomia dumnezeiască ca premisă a eshatologiei“ şi subliniază fundamentala învăţătură palamită a vieţii în Hristos a celor ce au primit în vieţile lor Cuvântul evanghelic. Omul devine părtaş al vieţii Sfintei Treimi, prin îndumnezeirea sa continuă şi de aceea venirea Împărăţiei lui Dumnezeu este moştenirea primită de cei ce urmează lui Hristos.

În următorul capitol, numit „ ca despărţire de Dumnezeu“, părintele Porphyrios Georgi sintetizează Moartea învăţăturile palamite cu privire la despărţirea sufletului de trup, pentru a practica la viaţa cea adevărată, în unire deplină cu Dumnezeu.

Capitolul al treilea, „Schimbarea la Faţă a lui Hristos: lumina necreată ca «arvună a Împărăţiei»“, prezintă cea mai importantă învăţătură a Sfântului Grigorie Palama, referitoare la experienţa energiilor divine necreate, care vor pătrunde fiinţele umane pentru a le descoperi mai deplin taina lui Hristos. „Lumina a fost numită «dumnezeire inteligibilă şi contemplată», deoarece au văzut-o cu ochi umani şi s-a răsfrânt asupra raţiunii umane, chiar dacă depăşeşte orice concept şi putere de înţelegere. Măreţia acestei vederei nu se restrânge la transcenderea locului sau a timpului, la apropierea de veacul ce va să vină, ci constă în descoperirea dumnezeirii lui Hristos“, spune autorul.

În capitolul următor, părintele Porphyrios Georgi prezintă eclesiologia Sfântului Grigorie Palama, viaţa în Biserică fiind de fapt o pregustare a Împărăţiei lui Dumnezeu. Ultimul capitol este dedicat celei de-a doua Veniri a lui Hristos pe pământ, eveniment însoţit de numeroase semne, de arătarea Slavei divine, de învierea morţilor şi Judecata finală. Toate cele prezentat sunt concluzionate la final, părintele Georgi subliniind posibilitatea deschisă fiecărui credincios de a moşteni Împărăţia lui Dumnezeu şi viaţa veşnică.

Lucrarea se încheie cu o bogată bibliografie de specialitate, în limba greacă dar şi în limbi de circulaţie internaţională.