Lucrări la suprastructura noii Catedrale patriarhale

Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului continuă. După vremea de iarnă cu viscol şi ger, lucrările pe şantier şi-au reluat cursul normal. Echipele de muncitori, coordonate de ingineri din partea firmei constructoare şi de echipa managerială responsabilă cu înălţarea lăcaşului din partea Patriarhiei Române, lucrează la construirea elementelor suprastructurii.

Viitorul lăcaş de rugăciune reprezentativ pentru Capitala României prinde contur cu fiecare zi de lucru. Se poate distinge la ora actuală pridvorul catedralei, cu elementele specifice care îi dau frumuseţea, coloane, arcade, bolte şi arce. De asemenea, se poate vedea parterul lăcaşului, care are o înălţime de 9 metri de la cota 0. Aici sunt elementele specifice suprastructurii şi sunt prevăzute golurile şi spaţiile deschise unde vor veni ferestrele şi intrările. Comunicarea între cele trei subsoluri ale edificiului cu suprastructura se face prin casele de scări şi prin puţurile unde vor fi montate lifturile. Pentru a ajunge la suprastructura catedralei, am urcat pe scările de la subsolul 1, care ne-au scos la cota 0. Aici echipele de muncitori de mai multe specializări (fierari-betonişti, sudori, dulgheri) lucrau la armarea elementelor suprastructurii şi la construirea cofragului. „După mai bine de două săptămâni de intemperii şi vreme nefavorabilă lucrului pe un şantier, lunea aceasta ne-am reluat activitatea la capacitate maximă, cu echipele de care dispunem. Firma constructoare are pe şantier, la fiecare moment de lucru, aproximativ 120 de oameni; împreună cu inginerii din echipa tehnică, numărul de lucrători se apropie de 150 de oameni. Numărul va creşte pe măsura atacării fronturilor de lucru disponibile. După cum vedeţi, se montează armătură flexibilă şi rigidă în conformitate cu prevederile proiectului şi urmând  dispoziţiile de şantier şi ale normelor în vigoare“, ne-a spus ing. Dan Dumitrescu, diriginte de şantier. Armătura flexibilă compusă din bare striate de oţel (BST 500) şi armătura rigidă care are aspectul unor panouri de oţel fac legătura cu elementele de rezistenţă ale subsolului. Inginerul ne-a spus că întreaga structură de rezistenţă a catedralei va fi astfel la final un tot unitar care se va desfăşura de la nivelul subsolurilor până la acoperişul turlei principale.  

„Armătura flexibilă se montează prin eclisare de mustăţile de la nivelul inferior, deci de sub cota 0. Este prinsă de armătura rigidă, acolo unde este cazul, prin intermediul unor agrafe speciale prevăzute de proiectant, care la rândul lor se sudează şi se solidarizează cu armătura rigidă. După cum vedeţi, la suprastructura edificiului avem  stâlpi, diafragme, arce boltite, grinzi, planşee, la fel ca la orice structură din beton armat. Particularitatea este că, din calculul făcut, din cauza volumelor mari şi a specificului acestei construcţii care are la interior o sală imensă care trebuie susţinută prin această structură de rezistenţă, a fost nevoie de introducerea armăturii rigide la aproape toate elementele, care în unele locuri sunt depărtate în grupuri şi pe înălţimi şi deschideri foarte mari“, ne-a mai explicat dirigintele de şantier. Pentru ca lucrările să se desfăşoare şi atunci când temperaturile scad sub 5 grade Celsius, în unele zone ale şantierului au fost montate prelate speciale.