După o zi bogată în rugăciune, ateliere și vizite, tinerii participanți la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2026 de la București s‑au adunat în lumina serii la Catedrala Națională din București pentru a audia o conferință de suflet susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Seara a continuat cu prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” și cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, desfășurat pe traseul dintre Catedrala Națională și Catedrala Patriarhală istorică, unde tinerii au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Mai multe biserici s-au aflat ieri în sărbătoare
Credincioşii au sărbătorit ieri Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului. Cu această ocazie, mai multe biserici de parohie sau de mănăstire şi-au sărbătorit ieri hramul.
La Botoşani, credincioşii au participat în număr mare la slujba Vecerniei, în după amiaza zilei de 6 ianuarie, oficiată de un sobor de preoţi din Botoşani. Biserica „Soborul Sf. Ioan Botezătorul“ din Botoşani a fost începută la 1750 în cartierul care în veacul al XVIII-lea se numea „Cartierul Morăreştilor“, iar în veacul al XIX-lea, „Cartierul Rotărenilor“. Biserica din lemn a fost ctitoria Aniţei Chiricesa şi avea hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul“. Biserica a fost terminată de Hagi Ivancu în 1777. De-a lungul vremii, din această biserică n-a mai rămas decât catapeteasma, care a fost donată satului Mândreşti din comuna Vlădeni, raionul Botoşani pe atunci. La 1832, credincioşii din parohie şi-au construit actuala biserică din zid. În ultimii ani a fost restaurată şi extinsă de actualul preot paroh Petru Fercal, împreună cu credincioşii. Parohia „Soborul Sf. Ioan Botezătorul“ este una dintre cele mai active parohii din Botoşani. Este recunoscută în mod deosebit datorită activităţilor cu tinerii, precum şi datorită acţiunilor culturale şi social-filantropice pe care le-a dezvoltat, cu precădere în ultimii ani. Alte biserici din ţara noastră s-au aflat ieri în sărbătoare. ▲ Hram la Schitul românesc Prodromu Şi Schitul românesc Prodromu, aparţinând de Marea Lavră de la Muntele Athos, şi-a serbat ieri hramul. Acest schit a fost întemeiat de călugării moldoveni Iustin, Patapie şi Grigore în 1810. În 1840, schitul a fost pustiit de armatele turceşti. În 1848, alţi doi monahi moldoveni, Nifon şi Nectarie, au construit un nou schit în locul celui risipit, cu ajutor de la domnitorul Grigore Ghica. A fost terminat şi sfinţit în anul 1866. Schitul este situat între Kavsokalyvia şi Marea Lavra, pe un deal stâncos, la altitudine mică. Obştea mănăstirii este formată din 25 de călugări de origine română şi urmează principiul cenobitic al vieţii monastice.



.jpg)
