Având ca model Biserica "Sfânta Sofia" din vechiul Constantinopol, Catedrala mitropolitană "Sfânta Treime" din Sibiu este visul mitropolitului Andrei Şaguna devenit realitate, dar pe care însă acesta nu a reuşit să îl vadă. Maica bisericilor din mitropolie, aşa cum a fost numită de Şaguna, cel care a iniţiat ridicarea acesteia, a fost sfinţită în 1906 de mitropolitul Ioan Meţianu. După mai bine de 100 de ani de la ridicarea ei, clădirea domină şi astăzi centrul Sibiului. În aceste zile, catedrala se pregăteşte pentru sărbătoarea hramului, dar şi pentru canonizarea celui din al cărui vis s-a întrupat.
Martoră a numeroase evenimente, clădirea a încercat să ţină mereu pasul cu timpul, prezentându-se credincioşilor împodobită ca o mireasă. Pentru a fi prezentă în haina ei cea mai strălucitoare, în catedrală au loc diverse operaţiuni de înfrumuseţare, unele mai deosebite, altele curente.
Înainte de a treia Mare Adunare Ecumenică care a avut loc în 2007, an în care Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană, în catedrală a fost curăţată pictura. Ulterior, în 2009 a fost curăţat şi iconostasul. "Restaurarea iconostasului a fost o altă lucrare necesară. Picturile erau afumate, înainte de a veni Înalt Preasfinţitul Laurenţiu ca mitropolit, în catedrală era o încăpere în care se ardeau lumânările. Lucrarea a fost realizată de o familie, Mihai şi Pia Stinghie, din Bucureşti. Tehnica aplicată pentru restaurarea foiţei de aur de pe iconostas a fost adaptată după natura lemnoasă, urmând restaurarea şi curăţarea icoanelor", a spus părintele protosinghel Macarie Ţuţul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane.
Alte elemente schimbate în catedrală au fost vitraliile. "În cafas, la apusul bisericii, a fost schimbată sticlăria, iar sticla simplă colorată a fost schimbată cu vitraliul Sfintei Treimi după icoana lui Andrei Rubliov. La fel s-a schimbat sticlăria şi la abside, intenţia fiind aceea de a schimba toate geamurile din sticlă colorată cu vitralii. Aceste modificări au adus şi o luminare mult mai bună, naturală a catedralei, fiind scoasă în evidenţă mult mai frumos pictura", a spus pr. Macarie.
În 2008 a fost schimbat şi mobilierul din proscomidiar. Dacă înainte lumânările se vindeau în catedrală, în partea dreaptă, acestea au fost mutate, în 2008, într-un spaţiu special în exterior, alături de cel existent, unde se ardeau lumânările. Tot acolo a fost construit, în 2008, şi magazinul bisericesc.
Noi sisteme de încălzire şi de acţionare a clopotelor
Una din lucrările importante care s-au realizat în catedrală a fost refacerea sistemului de încălzire. "La edificiile mai impozante, una dintre problemele care apar este tocmai crearea ambientului, asigurarea temperaturii. Este un proiect unicat, folosindu-se vechiul sistem de ventilaţie, centrala a fost schimbată în totalitate. Vechiul sistem de încălzire era bazat tot pe aer cald şi pe calorifere, însă nu făcea faţă. Sistemul nou se bazează pe o metodă de încălzire a apei care încălzeşte aerul ce este direcţionat în catedrală. Sistemul nou este computerizat, are o centrală principală, iar în biserică mai este o centrală care încălzeşte aerul. Aceasta este foarte sensibilă, are senzori de praf, astfel că imediat se opreşte în cazul în care este praf, pentru ca să nu respire credincioşii din biserică aer infestat. Este o centrală performantă, instalată în 2008". Centrala este programată la anumite ore. "De obicei, iarna este programată să dea căldura cu câteva ore înainte să înceapă slujba, astfel încât în timpul slujbei să fie deja creat ambientul. Odată lansat pogramul, catedrala se încălzeşte în 15-20 de minute", a mai spus pr. Macarie. Bolta are de jur împrejurul ei, sus la înălţime, un calorifer care încălzeşte permanent când este frig, pentru a nu se forma igrasia care ar putea distruge pictura.
Un alt sistem schimbat a fost, în 2008, cel de acţionare a clopotelor, cel vechi cu motoare fiind unul depăşit. "Acesta nou este cu electromagneţi, ceea ce dă posibilitatea ca balansul clopotelor să fie complet. Sistemul vechi cu motor smucea clopotul, ceea ce a dus în timp la deşurubarea unor componente, devenind astfel şi un pericol. Dacă se tăia curentul, era foarte greu de tras clopotele. Acum este prevăzută şi această posibilitate de acţionare manuală a colpotelor", a spus părintele Macarie. De jos, în catedrală, de la un panou de comandă sunt acţionate clopotele sau se pot programa electronic să sune atunci când începe slujba, la miezul zilei. "Înainte erau motoare, dar sistemul nou nu ocupă spaţiul, am eliberat şi clopotniţa, acum sunt doar câteva ţevi care coboară pe lângă clopot".
Clopotele de la catedrală cheamă credincioşii la slujbe, dar nu de puţine ori au fost trase "pe timp de vreme rea... se văd şi efectele. Chiar în rugăciunea de sfinţire a clopotelor este specificat faptul că este cel care împrăştie norii. Rugăciunea spune că, dacă vin norii negri, furtună, prin tragerea clopotelor se împrăştie. E un obicei pe care Biserica l-a păstrat", a spus pr. Macarie.
În 2010 a fost schimbată şi staţia de amplificare, fiind înlocuită cu una foarte perfomantă pentru a putea fi transmisă mai bine slujba către credincioşi. Astfel, au fost înlocuite toate microfoanele, boxele, în interior şi exterior. Au fost create filtre pentru eliminarea interferenţelor radio care apar din cauza cupolei de metal a catedralei, ce funcţionează ca o antenă.
Spălătorie în beciul catedralei
În interior au fost introduse recent mocheta şi travesele de pe solee. Câteva dintre covoare au fost făcute la o firmă din Germania, apoi aşezate de o firmă din România. "Pentru curăţarea padimentului din catedrală folosim maşini speciale de spălat pe jos, cu soluţii speciale. Maşinile sunt cu perie, împrospătează, dau luciu padimentului. Se spală catedrala de trei ori pe săptămână. La sărbătorile mari, fiind fluxul de lume mai mare, seara când se încheie programul liturgic, catedrala se închide şi se face curăţenie. Nu mai folosim mopul. Mopul îl folosim acolo unde nu ajungem cu maşina. La fel, pentru curăţarea covoarelor folosim un aspirator profesional cu apă. La volumul acesta de populaţie este necesar să se păstreze cât mai bine curăţenia. În catedrală, duminica sunt între 1.500 şi 2.000 de persoane, este flux, este o mişcare permanentă", a arătat pr. protos. Macarie.
În beciul catedralei s-a amenajat un loc pentru curăţat veşmintele şi o spălătorie. "La catedrală sunt mulţi slujitori, duminica sunt soboare de 10-15 preoţi, iar la praznice, chiar câte 20 de preoţi, la care se adaugă diaconii, astfel că se ajunge la aproape 30 de slujitori. Aceste veşminte sunt curăţate, cu posibilitatea de a fi călcate şi reparate; avem şi o maşină de cusut. O mare parte din veşminte au fost înlocuite cu unele noi, cusute la atelierul arhiepiscopiei. Au fost înnoiţi şi prapurii din biserică. Contează foarte mult şi aspectul cu care se prezintă preotul în faţa credincioşilor."
Nou padiment şi hidroizolaţie
O seamă de lucrări s-au făcut şi în exterior, în curtea catedralei. "Una din ultimele lucrări efectuate este hidroizolaţia, după refacerea startului de dren. Apoi s-a pavimentat curtea. S-a încercat amenajarea unor spaţii de parcare, în spatele catedralei, având în vedere că Sibiul are probleme în privinţa asta", a spus pr. Macarie. Astfel, lucrările de hidroizolaţie erau în proiect, deoarece în curtea catedralei nu s-au mai făcut de foarte mult timp lucrări. "Era doar un strat de pietriş, iar padiment era doar în faţa catedralei şi un mic spaţiu pe laterale. Înalt Preasfinţitul Laurenţiu a dorit să se refacă întreaga curte, în plus, au apărut anumite denivelări, fapt care nu permitea apei să se scurgă cum trebuie spre canalizare. Au fost cazuri când apa de la ploaie a intrat în beciul catedralei, era umiditate pe pereţi. Astfel, nu a fost necesară doar înlocuirea padimentului, ci chiar drenajul şi hidroizolaţia." Pentru realizarea acestor lucrări s-a săpat la fundaţie circa doi metri, cu o lăţime de un metru şi jumătate, şi au fost introduse materiale speciale pentru izolare, iar drenajul permite acum şi aerisirea. Au fost refăcute toate canalizările, iar apa pluvială şi apa de la burlane intră în canalizarea special făcută, care merge spre canalizarea oraşului. Odată cu acestea a fost necesară şi refacerea pantei, a înclinării acesteia, pentru ca apa să fie mai uşor direcţionată spre canalizare.
În acelaşi timp, a fost înlocuită, în mare parte, vegetaţia din curtea catedralei. "Erau copaci care în interior erau aproape putrezi şi urmau să cadă; acum întregul spaţiu al curţii s-a aerisit, a fost plantat gazon. A fost adusă vegetaţie ornamentală, brazi argintii, stejari speciali cu forma unei lumânări, diferite specii de conifere pitice. Curtea a fost mobilată cu câteva bănci. În momentul de faţă se lucrează la refacerea gardului împrejmuitor: acesta este din cărămidă, iar părţile superioare sunt din piatră, au fost curăţate, dar urmează vopsitoria părţii metalice. În spatele catedralei, unde va fi amplasată parcarea, se va face un sistem electric de deschidere a porţilor", a mai arătat marele eclesiarh al catedralei.
Toate aceste lucrări au fost realizate de mitropolie cu ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte al Guvernului României, a spus pr. protos. Macarie, adăugând că Înalt Preasfinţitul Laurenţiu a adus mulţumire şi credincioşilor, celor care au participat la realizarea acestor proiecte.
Program liturgic asemănător unei mănăstiri
Programul liturgic este asemănător cu al unei mănăstiri. "Se deschide pentru credincioşi la ora 6:30, în fiecare zi, şi se închide la ora 20:00. Uneori rămâne deschisă şi până la ore mai târzii. Cum Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acum este Capitala Bunelor Maniere, sunt foarte multe grupuri de turişti din diferite ţări care vizitează catedrala, aceasta fiind cuprinsă în harta edificiilor importante de vizitat. Interesant este că pe Strada Mitropoliei sunt majoritatea bisericilor mari din Sibiu: Biserica Evanghelică, Biserica Reformată, Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică, iar turiştii vizitează aceste obiective, sunt zile când intră şi câteva sute de vizitatori străini", a spus pr. Macarie. În catedrală au avut loc numeroase evenimente, de la întronizări, hirotoniri, vizite ale unor personalităţi din mediul politic, eclesial, cultural până la concerte etc.
Fiind în centrul oraşului, de catedrală au ţinut multe din parohiile Sibiului. Cu timpul, s-au construit biserici, iar acum mai ţin de catedrală două parohii. Alături de credincioşii acestor parohii mai vin credincioşi şi de la alte parohii, iar în Postul Mare fluxul de oameni este foarte mare.
Ca preoţi slujitori ai catedralei sunt pr. Gheorghe Streza, pr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie "Andrei Şaguna", pr. conf. dr. Constantin Valer Necula, pr. Petru Pantiş, duhovnic la Facultatea de Teologie, pr. Petru Madina, consilier economic al Arhiepiscopiei Sibiului. Cântăreţii la strană şi paraclisierii sunt dintre studenţii Facultăţii de Teologie. "Am încercat să le oferim acestora modalitatea de a învăţa practic. Studenţii mai participă şi la programul liturgic de la capela facultăţii. Remarc curajul acestora de a da naştere unui grup psaltic prin care nu se încearcă a nu se mai lua în seamă melosul tradiţional de aici, varianta Cunţană, ci de a-i include şi pe cei care nu ştiu să cânte cântarea tradiţională din Ardeal", a spus pr. Macarie, care a adăugat că "prin psalt eu înţeleg cel care intonează cântece liturgice sau în cadru liturgic". Astfel, "încercăm să antrenăm studenţii să participe la serviciul liturgic public. De multe ori, studenţii ajută la ordine, la curăţenia în catedrală".
Corala catedralei este formată din aproape 50 de membri, "sunt cei care împodobesc slujbele duminica. Sunt credincioşi care vin la catedrală pentru că au ocazia să asculte corala. Membrii acesteia fac pregătiri la sala de muzică a Facultăţii de Teologie de două ori pe săptămână, ei nu sunt profesionişti, sunt credincioşi iubitori de muzică, dar au participat şi la diferite concursuri, evenimente".
Alegerea hramului arată dorinţa de unitate a românilor
"Andrei Şaguna numea catedrala maica bisericilor şi, ca o mamă, trebuie să fie bine pregătită în educaţie, trebuie să fie un model pentru toate bisericile", consideră pr. protos. Macarie Ţuţul, marele eclesiarh al catedralei.
Catedrala mitropolitană "Sfânta Treime" este una dintre primele biserici ale românilor construite aici, în cetate. "Hramul acesteia arată unitatea treimică, dar şi unitatea românilor, aşa cum este şi la Alba Iulia sau la multe alte biserici din Ardeal, fapt ce doreşte să arate tocmai unitatea românilor. Mitropolitul Andrei Şaguna a fost un curajos. A dorit şi a realizat aşezarea Catedralei ortodoxe în chiar centrul Sibiului. El nu a mai apucat să îşi vadă visul împlinit, dar iată că acum, odată cu canonizarea, el va intra în visul lui, visul lui devenind realitate", a spus pr. Macarie.
Pregătiri pentru hram
În seara aceasta, înainte de praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, se oficiază Vecernia cu Litia. Tot acum, prin tradiţie, are loc adunarea Asociaţiei Oastei Domnului la nivel naţional, când membrii asociaţiei vin în procesiune la catedrală. "Duminică dimineaţa la ora 8:00 săvârşim Utrenia praznicului. De obicei, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu
împreună cu preoţii care slujesc vin în procesiune de la Reşedinţa mitropolitană către catedrală. Se săvârşeşte Sfânta Liturghie de la ora 9:30, iar după Liturghie se va săvârşi rânduiala plecării genunchilor. Seara săvârşim Vecernia şi Acatistul Sfântului Duh. Luni dimineaţa, în ziua hramului catedralei, slujba începe la ora 8:00, iar la ora 9:30 se va săvârşi Sfânta Liturghie. De Sfânta Treime obişnuim să facem o procesiune în jurul catedralei. Apoi vom oferi colăcei şi un pahar de vin credincioşilor, spre bucuria hramului" a spus pr. protos. Macarie Ţuţul, care a adăugat că "lunea Sfintei Treimi a fost aleasă şi de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi ca zi de sărbătoare a lor la nivel naţional, iar la Sibiu vor avea loc manifestări. Seara vom săvârşi Vecernia, iar de la ora 21:00, Acatistul Sfintei Treimi".
.jpg)
