În Săptămâna Luminată, slujbele care împodobesc cultul Bisericii Ortodoxe au o rânduială deosebită, în care este preaslăvită în chip special Învierea Domnului. Una dintre aceste slujbe este și Vecernia spe
05 Mai, 2024
Mâine, Catedrala patriarhală îşi sărbătoreşte hramul
Catedrala patriarhală îşi va sărbători mâine, 21 mai, de praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul. La sărbătoare va fi prezent Preafericitul Patriarh Daniel, alături de alţi ierarhi ai Bisericii noastre. Programul evenimentelor va începe astăzi, iar în ziua hramului vor fi scoase în procesiune moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou. „Programul sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena va începe în ajunul sărbătorii, în ziua de 20 mai, la ora 16:00, când va fi săvârşită Vecernia şi Litia. Apoi, în ziua propriu-zisă a sărbătorii, în dimineaţa zilei de 21 mai, vor fi scoase în procesiune moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Preacuviosului Părinte Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, şi vor fi aşezate sub baldachinul din vecinătatea Catedralei patriarhale, unde vor rămâne pe parcursul întregii zile. La ora 9:30, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, dimpreună cu un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie pe un podium special amenajat lângă Catedrala patriarhală“, a declarat, pentru Radio TRINITAS, marele eclesiarh al Catedralei patriarhale, arhimandritul Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Biserica ce ţine astăzi loc de Catedrală patriarhală a fost ridicată în urma unei victorii. După înfrângerea din 1655 a răscoalei lefegiilor domneşti care se ridicaseră împotriva domniei, domnul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab Voievod (1654-1658), a dispus la ridicarea, pe Dealul Viilor sau al Podgorenilor, din imediata apropiere a Curţii Domneşti, a unei mănăstiri pe care a închinat-o Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. De-a lungul istoriei, biserica, înrudită îndeaproape cu biserica episcopală de la Curtea de Argeş, ctitoria lui Neagoe Basarab, a înfruntat incendii şi cutremure, precum şi mai multe etape de restaurare. În istoria de 350 de ani a Bisericii Mănăstirii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, care a devenit la un moment dat Catedrală mitropolitană şi, din 1925, Catedrală patriarhală, în care au slujit până acum toţi patriarhii României, aceasta a fost martora principalelor evenimente de ordin bisericesc, politic şi cultural din istoria ţării noastre. Fiind destinată spre a fi necropolă domnească, în această biserică şi-au găsit somnul de veci, atât în perimentul Catedralei, cât şi în cel de lângă, peste 100 de personalităţi, mitropoliţi şi domnitori ai Ţării Româneşti, precum şi importanţi binefăcători ai acestei catedrale.
