Mănăstirea Cerneţi şi-a serbat hramul

Mănăstirea "Sfânta Treime" din Cerneţi şi-a serbat ieri, 29 octombrie, cel de-al doilea hram, de ziua Sfintei Mari Muceniţe Anastasia Romana. Slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. La sfârşitul slujbei, PS Episcop le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre importanţa Sfintelor Taine în viaţa Bisericii, arătând totodată că sfinţii sunt aceia care ne mijlocesc mântuirea şi poartă rugăciunile noastre către Împărăţia lui Dumnezeu.

Situată la 2 kilometri de municipiul Drobeta-Turnu Severin, mai precis în satul Cerneţi, comuna Şimian, mănăstirea a fost construită în anul 1662 de voievodul Grigore Ghica şi închinată Tismanei. Între anii 1784 şi 1794 a suferit o serie de transformări, fiind fortificată cu un turn cu clopotniţă masiv şi înalt, ziduri groase şi ferestre înguste, permiţând astfel apărarea din interior, în faţa potenţialilor năvălitori. Mănăstirea Cerneţi este cunoscută în istorie şi ca aşezământ episcopal. În secolul al XVII-lea este atestată ca aşezare monahală de călugări, ultimul monah fiind protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. După desfiinţarea mănăstirii, serviciile liturgice au fost oficiate o vreme de preotul paroh al comunei. Începând cu anul 1970, cinstitul aşezământ a fost trecut în patrimoniul Muzeului "Porţile de Fier", moment în care toate obiectele de cult au fost asimilate în depozitul muzeului, unde se pot vedea şi astăzi.

În temeiul prevederilor statutare, Consiliul Eparhial al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, în decembrie 2004, a dezbătut şi aprobat reactivarea Mănăstirii ,,Sfânta Treime" din satul Cerneţi, iar Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în iulie 2005, a aprobat reînfiinţarea cinstitului aşezământ. În ultimii doi ani s-au ridicat două corpuri pentru chilii, precum şi trapeză şi bucătărie.

Actualmente, la Mănăstirea Cerneţi se nevoiesc cinci vieţuitoare. (pr. Viorel Vlăducu)