Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Mănăstirea Hurezi la ceas de praznic

Mănăstirea Hurezi la ceas de praznic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Arhidiacon Ioan Liviu Găman - 21 Mai 2013

Hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat câteva sute de credincioşi la mănăstirea vâlceană Hurezi. Sărbătoarea a început din seara zilei de luni, 20 mai, prin slujba de Priveghere. Ieri, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La Sfânta Liturghie a participat şi Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Gherasim.

Biserica Mănăstirii Hurezi a fost ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, în vecinătatea localităţii vâlcene Horezu. A avut menirea de necropolă pentru familia domnească.

Aşezat în mijlocul ansamblului mănăstiresc, sfântul lăcaş impresionează prin pictura realizată în frescă, unde se regăsesc şi compoziţii cu caracter laic, desprinse din viaţa ctitorilor (istoria ilustrată a vieţii împăratului Constantin cel Mare, cu o anumită semnificaţie pentru vremea aceea, biruinţa Crucii asupra semilunii turceşti etc.). De subliniat este amplul tablou votiv din pronaos, veritabilă galerie de portrete de mare valoare artistică, înfăţişându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu cu familia sa, în care se disting chipul doamnei Maria, de asemenea înaintaşii săi direcţi şi rudele din neamul Basarabilor şi Cantacuzinilor. În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn, se află scaunul domnesc, realizat tot din lemn, purtând stema Cantacuzinilor, strănile şi un bogat policandru, toate din vremea ctitorului. Mormântul din marmură din pronaos, cu o placă sculptată artistic, pregătit pentru adormirea ctitorului voievod, constituie mărturia cea mai grăitoare a destinaţiei şi valorii acestei mănăstiri. Tot aici se află, pe lângă alte morminte, şi cel al vrednicului egumen Ioan arhimandritul, vrednic ostenitor în rânduiala ctitoriilor brâncoveneşti.