Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în UNESCO

Biserica "Învierea Domnului" de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO ca urmare a celei de-a 34-a Convenţii a organizaţiei, ce are loc în perioada 25 iulie - 3 august în Brazilia.

Potrivit paginii de internet a UNESCO, decizia de includere a bisericii între monumentele de importanţă mondială a fost luată datorită zidurilor exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, biserica Mănăstirii Suceviţa alături de celelalte şapte biserici din nordul Moldovei fiind unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. "Am aflat despre includere şi aşteptăm să ne vină şi nouă hârtiile să vedem că decizia este una oficială şi atunci vom vedea care sunt beneficiile acestui lucru. Mănăstirea a fost inclusă oricum în circuitul turistic de mai mulţi ani, iar includerea pe lista monumentelor o va face şi mai cunoscută în lume", a declarat stavrofora Mihaela Cozmei, stareţa Mănăstirii Suceviţa.

Includerea sfântului lăcaş de închinăciune, atestat documentar la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul, a mai fost discutată şi în cadrul întrunirii de anul trecut a comitetului, ca extindere a poziţiei ocupate deja în lista organizaţiei de bisericile din nordul Moldovei, însă au fost cerute o serie de completări deoarece trebuia rezolvată problema infrastructurii.

În acest sens, Consiliul Judeţean Suceava a acordat 50.000 de lei pentru finanţarea planului de urbanism general necesar pentru includerea bisericii în patrimoniul mondial.

Biserici unice în Europa

"Biserica "Învierii" este un monument tipic pentru arhitectura monastică moldoveană din secolul al XVI-lea, în plan triconc, compusă din altar, naos, pronaos şi două mici pridvoare. În ceea ce priveşte arhitectura, se observă o sinteză moldavă între vechea tradiţie bizantin-balcanică şi elemente gotice occidentale, precum contraforţii, ancadramentele uşilor şi ferestrelor. De asemenea, turla susţinută pe arce diagonale, tipic moldave", arată cei de la UNESCO pe pagina de internet a organizaţiei.

Ceea ce dă bisericii aspectul său unic, spun cei de la UNESCO, este pictura interioară şi exterioară, de o mare vivacitate de culori, înscrise în exigenţe teologice şi estetice. De asemenea, sunt menţionate, ca elemente de care s-a ţinut cont în includerea pe listă, reprezentările filosofilor antici de pe pereţii exteriori, a Maicii Domnului şi a Sfântului Ioan Scăraru.

Celelalte biserici din Moldova incluse pe lista patrimoniului mondial sunt cele de la Moldoviţa, Humor, Voroneţ, Probota, Arbore, Pătrăuţi şi Biserica "Sfântul Gheorghe" din Suceava.

Din România, pe lista patrimoniului UNESCO mai figurează ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş, Mănăstirea Horezu, fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, situri săteşti cu biserici fortificate din Transilvania, centrul istoric Sighişoara şi rezervaţia biosferei Delta Dunării.