În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Mănăstirea Vodiţa, în haină de praznic
Cu prilejul sărbătorii "Naşterea Maicii Domnului", Mănăstirea mehedinţeană Vodiţa şi-a serbat ieri hramul. Sfântul aşezământ monahal este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Sfântul aşezământ a luat fiinţă între anii 1364 şi 1370, sub ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana, pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti, Vlaicu-Vodă. Biserica şi chiliile au fost refăcute în jurul anului 1500 de Radu cel Mare, domnitorul Ţării Româneşti, şi de Cornea Brăiloiu, în anul 1689. În timpul războiului austro-turc din 1718, mănăstirea a trecut printr-o perioadă de declin, fiind desfiinţată. A fost reînfiinţată în anul 1990.
Hramurile mănăstirii sunt "Sfântul Antonie cel Mare", precum şi "Naşterea Maicii Domnului". În afara Mănăstirii Vodiţa, Episcopia Severinului şi Strehaiei mai are 13 lăcaşuri de închinare care şi-au serbat ieri ocrotitoarea.



.jpg)
