La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Manifestarea „Trezvia sufletului“, ediţia a II-a
În Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara a avut loc joi, 10 noiembrie, manifestarea duhovnicească, de cultură şi cinema intitulată "Trezvia sufletului (Bdenje duše)", ediţia a II-a. Evenimentul a fost organizat de Membrii Asociaţiei Culturale "Beli bagrem" în parteneriat cu Mitropolia Banatului, ASCOR (Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România), Episcopia Ortodoxă Sârbă din Timişoara şi Editura Predania. În deschiderea festivă a manifestării, Milenco Luchin, preşedintele Asociaţiei Culturale "Beli Bagrem" din Timişoara, şi Iva Apostolovici, preşedintele ASCOR Timişoara, au adresat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenţi. A urmat apoi prezentarea catalogului "Cuvioşi ai Ortodoxiei" (stareţul Tadei şi părintele Cleopa), de către Andrei Stancovici.
În partea a doua a manifestării a urmat proiecţia "Trezvia sufletului", ce a cuprins "Binecuvântarea fericitului întru adormire patriarh Pavle al sârbilor", proiecţia fotografiilor "Ortodoxia pe internet" şi scrisoarea de salut din partea lui Srgian Ilici, director artistic al manifestării şi preşedinte al Asociaţiei Realizatorilor de Film şi Televiziune din Voivodina, Serbia. În final, toţi cei prezenţi au vizitat expoziţia de fotografie din holul universităţii, intitulată "Nestematele Athosului sârbesc de pe muntele Fruşka Gora". (George Giurgiu)