Manifestări religioase şi culturale de ziua Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

▲ În Iaşi există o singură biserică închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare ▲ În această parohie, pe lângă un bogat program liturgic, la care participă zeci de preoţi şi sute de credincioşi, se desfăşoară mai multe manifestări dedicate sărbătorii parohiei ▲ Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău este şi ea ocrotită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare ▲ Lăcaşul de cult al mănăstirii este situat la o altitudine de 1.600 m ▲ Astăzi este hram şi la Slănic Moldova, unde există o mănăstire închinată domnitorului, iar la Cătămărăşti se continuă construirea primei biserici de mir din ţară închinată domnitorului Ştefan cel Mare ▲ Locuitorii comunei vasluiene Ştefan cel Mare au sărbătorit hramul satului prin diverse manifestări cultural-artistice ▲

Singura parohie din Iaşi închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare îşi sărbătoreşte astăzi hramul. Aflată în Protopopiatul Iaşi 2, parohia a fost înfiinţată în 2004, când s-au împlinit 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui domnitor. Aici se construieşte o frumoasă biserică închinată celui care în timpul vieţii sale a ctitorit zeci de biserici în toată Moldova. Aseară, la suljba Vecerniei şi a Litiei, oficiate în capela parohiei, au participat mai mulţi preoţi din Iaşi, dar şi din alte parohii din Arhiepiscopia Iaşilor. Soborul de preoţi a fost condus de pr. Vilie Doroşincă, protopop al Protopopiatului Iaşi 2, alături de care a fost prezent şi părintele Constantin Grigore, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Iaşilor „În fiecare an invităm mai mulţi preoţi din oraşele şi satele judeţului Iaşi pentru a ne bucura duhovniceşte în ziua aceasta deosebită pentru parohia noastră“, ne-a declarat preotul paroh Mihai Doroşincă. Astăzi, la aceeaşi parohie, se oficiază slujba Utreniei, Acatistul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânta Liturghie. Credincioşii prezenţi la aceste slujbe vor participa la o agapă frăţească oferită de parohie. Slujbele oficiate în aceste zile la parohie sunt transmise în direct prin internet, credincioşii având posibilitatea să le asculte la adresa de web a parohiei, www. parohiastefaniană.ro.

Manifestări diverse cu ocazia hramului

Sărbătoarea parohiei din Iaşi închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare nu se încheie astăzi.

Parohia organizează în cursul acestei săptămâni mai multe evenimente. „Marţi, 3 iulie 2007, organizăm în parohie un concurs de şah şi table la care vor participa enoriaşii noştri şi vom oferi şi premii. Miercuri va avea loc la sediul parohiei o seară dedicată tinerilor. Vom încerca să discutăm cu tinerii din parohia noastră despre problemele lor, dar mai ales despre relaţiile între tineri. Tema principală a serii va fi «Tinerii şi viaţa sentimentală». Joi dimineaţă vom organiza câteva manifestări cu cei mici din parohie. Părinţii îşi vor aduce copiii, în special cei între trei şi şapte ani, pentru a participa la diverse activităţi“, ne-a informat preotul paroh. Pe lângă aceste manifestări, mai mulţi tineri din parohie vor participa joi şi vineri la câteva meciuri de fotbal şi handbal organizate în cadrul aceloraşi manifestări.

Mănăstiri în sărbătoare

Astăzi este sărbătoare şi la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului“ şi „Sf. Voievod Ştefan cel Mare“ de pe Muntele Ceahlău. Biserica mănăstirii, situată la 1.600 m înălţime, a fost ctitorită după anul 1990 şi sfinţită la 28 august 1993 de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de PS Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de peste 50 de preoţi. Din cauza drumului de acces extrem de anevoios, biserica a fost construită în satul Ceahlău, după care a fost demontată şi mutată bucată cu bucată pe munte cu elicoptere ale Armatei Române. De altfel, materialele de construcţie necesare au fost transportate în cea mai mare parte cu aceste elicoptere.

Tot astăzi este hram şi la Mănăstirea Miclăuşeni, unde există un paraclis de vară cu hramul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 2005.

Anul trecut, pe 2 iulie, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, a sfinţit biserica şi clopotniţa Mănăstirii „Sf. Voievod Ştefan cel Mare“ din localitatea Slănic Moldova, judeţul Bacău. Aici, pe Muntele Bolovanului, se pusese piatra de temelie a bisericii amintite la 20 iulie 2002, când PS Ioachim Băcăuanul a împlinit dorinţa familiei Vasile şi Catinca Gavrilă (originari din Tg. Ocna şi emigraţi în SUA) de a se construi aici o mănăstire de călugări. Aceştia au făcut eforturi financiare mari pentru ca această mănăstire să se construiască, însă din păcate ei au trecut la cele veşnice înainte de a se finaliza construcţia.

Prima biserică de mir închinată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

În satul Cătămărăşti Deal din judeţul Botoşani se construieşte prima biserică de mir din ţară cu hramul domnitorului Ştefan cel Mare. La 8 august 1993, PS Calinic Botoşăneanul a sfinţit locul de biserică, imediat începându-se lucrările de construcţie. Biserica a fost proiectată în stil moldovenesc. „Parohul de atunci, părintele Ştefan Holban, cu ajutorul credincioşilor şi a unor oameni cu suflet mare, cum ar fi membrii corpului militar 1130, ai Şcolii de şoferi din Botoşani, a ajuns cu zidurile până la acoperiş. Din 2004, de când sunt preot aici, am făcut acoperişul, am pregătit pereţii exteriori pentru praful de marmură şi cei interiori pentru pictură, am montat ferestrele şi acum aşteptăm montarea catapetesmei. Se lucrează în paralel şi la casa socială şi cea parohială, aflată în aceeaşi clădire. Nădăjduim că anul acesta vom face şi pictura“, a declarat preotul paroh Vasile Emanoil Creţu corespondentului nostru la Botoşani, Radu Căjvăneanu.

▲ Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, cinstit la Putna

Ca în fiecare an, la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ din localitatea Putna, judeţul Suceava, sunt organizate mai multe evenimente dedicate domnitorului Ştefan cel Mare, ctitorul acestei mănăstiri. Anul acesta, după Sfânta Liturghie oficiată de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Episcopiei Romanului, însoţiţi de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi, va avea loc un program cultural. În cadrul acestei manifestări, trei coruri din cadrul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR) - filiala din Suceava şi cea din Bucureşti - vor interpreta câteva cântece patriotice. Vor mai cânta şi elevi ai Şcolilor Generale din localităţile Putna şi Vicovu de Sus. „După aceste evenimente, aşteptăm la mănăstire tinerii care vin în pelerinajul organizat de ASCOR Suceava şi de la ora 23.00 vom organiza împreună cu ei retragerea cu torţe pe Dealul Crucii. Pelerinii vor ajunge la mănăstire în jurul orei 18.30, unde îi vom primi şi unde vor aduce flori la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. După lăsarea serii, tinerii vor urca pe Dealul Crucii şi vor scrie cu torţe numele Voievodului“, ne-a declarat stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic. Cei 300 de tineri care vor participa la pelerinajul spre Mănăstirea Putna se vor opri şi la Mănăstirea Bogdana, unde vor participa la slujba Acatistului Sfântului Leontie de la Rădăuţi şi vor depune flori la mormintele strămoşilor marelui voievod.

▲ Slujbe, teatru şi spectacole în judeţul Vaslui

Ieri, 1 iulie, în satul Căntălăreşti, comuna Ştefan cel Mare, judeţul Vaslui, au avut loc mai multe manifestări cu ocazia hramului comunei. Astfel, la podul din sat care se presupune că ar fi din timpul domnitorului, s-a făcut o slujbă de pomenire, după care actori şi figuranţi de la Teatrul „V. I. Popa“ din Bârlad au interpretat o scenetă medievală. Au urmat alocuţiunile oficialilor, după care a început un spectacol folcloric. Cu câteva zile mai înainte au fost amenajate drumurile de acces şi platforma pentru spectatori, fiind împrăştiate mari cantităţi de pietriş. Au participat sute de oameni din toate comunele şi oraşele judeţului. În cadrul manifestărilor s-a desfăşurat un spectacol folcloric de excepţie, la care au participat Sofia Vicoveanca, Zenaida Julea şi Mihai Ciobanu, Maricica Mihoianu, Ansamblul „Stejărelul“ din Pădureni, fanfara de la Valea Mare şi Ansamblul „Mugurelul“. Nici copiii nu au fost uitaţi. A fost invitat corul de copii al Grupului Şcolar Bârzeşti, precum şi fluieraşii şi dansatorii Centrului Cultural de aici. Sătenii au pregătit pentru această sărbătoare peste 40.000 de sarmale şi câteva sute de litri de vin.