Manifestări religioase şi culturale la Borzeşti

În perioada 1-2 iulie 2014, la Biserica Borzeşti, Protopopiatul Oneşti, judeţul Bacău, închinată Adormirii Maicii Domnului, a avut loc a doua ediţie a „Zilelor Betleemului Ştefanian“. Manifestările religioase şi cultural-artistice au marcat astfel 520 de ani de la zidirea locaşului de închinăciune din Borzeşti şi 510 ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.

Biserica din Borzeşti, judeţul Bacău, a găzduit, în perioada 1-2 iulie 2014, a doua ediţie a „Zilelor Betleemului Ştefanian“, cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Evenimentele s-au derulat cu sprijinul Primăriei Oneşti şi al Consiliului Local Oneşti, în contextul serbării a 520 de ani de la zidirea ctitoriei ştefaniene din Borzeşti şi împlinirii a 510 ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În seara zilei de 1 iulie, PS Ioachim Băcăuanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Vecernia unită cu Litia. Preasfinţia Sa a adresat un cuvânt de învăţătură în care a evocat personalitatea complexă a marelui voievod şi rolul său covârşitor în formarea conştiinţei naţionale şi în structurarea identităţii  naţionale şi religioase a românilor. „Ne regăsim cu bucurie în jurul bisericii din Borzeşti, care a fost martora multor evenimente derulate în istoria noastră, în această perioadă când facem pomenire marelui voievod moldovean, simbol al României şi românismului. El face parte din rândul acelor personalităţi pe care Dumnezeu le-a rânduit în istorie pentru a  structura identitatea acestui popor care a fost aşezat, cum spune cronicarul, la răspântia vânturilor şi în calea necazurilor. Din orice unghi am privi personalitatea lui Ştefan, el rămâne o icoană şi o paradigmă pentru neamul românesc. Cât priveşte Biserica Ortodoxă Română, care este «Maica neamului românesc», cum o numeşte poetul, l-a privit pe Ştefan ca paradigmă, un apărător al valorilor neamului, promovator de cultură şi ctitor de locaşuri sfinte. Stejarul din Borzeşti este un simbol al forţei, al puterii celui care apără şi dă vitalitate unui neam, unei generaţii, un simbol ce ne responsabilizează şi pe noi, spunându-ne că suntem stăpâni în această ţară atacată din toate părţile de tot felul de atrocităţi străine neamului, spiritualităţii şi culturii noastre“, a evidenţiat PS Părinte Episcop Ioachim Băcăuanul.

Importanţa marelui voievod pentru istoria neamului

În continuare a avut loc prezentarea şi lansarea site-ului Parohiei Borzeşti, apoi au fost interpretate cântece în memoria voievodului, fiind pusă în scenă o piesă de teatru de către copiii talentaţi de la şcolile din Oneşti, coordonaţi de profesorii lor. La finalul primei zile a manifestărilor cultural-religioase ştefaniene, PS Ioachim Băcăuanul i-a felicitat pe cei care au pus în scenă legenda stejarului din Borzeşti şi a înmânat diplome şi daruri celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment. În cea de-a doua zi a manifestărilor dedicate acestui eveniment, pr. Ioan Gherasimescu, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie, răspunsurile la strană fiind oferite de Corul „Filomelos“. După slujba Parastasului a fost lansată cartea „Borzeşti - 1904, marea sărbătoare închinată Voievodului Moldovei“, semnată de ing. Gheorghe Bogza. „Acest eveniment a fost o acţiune menită să aducă în memoria contemporanilor importanţa marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt pentru istoria acestui neam. De asemenea, s-a evidenţiat rolul determinant pe care l-a avut în formarea conştiinţei religioase şi naţionale a românilor de-a lungul istoriei, precum şi redescoperirea zonelor încărcate de istorie. La Borzeşti este amenajat din 1994 un muzeu de istorie de importanţă naţională, cele 217 exponate aparţinând secolelor XVII-XX. Aceasta arată că Borzeştiul a fost un loc al libertăţii de afirmare culturală şi identitară, de-a lungul multor veacuri“, a menţionat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. (Constantin Ciofu)