„Mare rugător pentru cei care vor să-și schimbe viața”

Biserica Ortodoxă Română a pomenit marți, 29 august, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima zi însemnată cu cruce roșie din anul bisericesc. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a arătat, în cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reșe­dinței Patriarhale, că Sfântul Proroc Ioan se bucură de o cinstire deosebită în țara noastră, el fiind deopotrivă apărător al celor căsătoriți și al monahilor, precum și mijlocitor pentru cei care se pocăiesc.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat în cuvântul de învăță­tură deosebita cinstire de care se bucură Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului în Biserica Ortodoxă.

„Pomenirea Tăierii capului Sfân­tului Ioan Botezătorul este cea mai mare dintre cele șase zile de pomenire ale Înaintemergătorului Domnului din timpul anului bisericesc. Există trei zile de pomenire înscrise cu roșu în calendar și alte trei zile înscrise cu negru. Aceste zile de pomenire sunt 23 septembrie - Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; 7 ianuarie - Soborul Sfântului Ioan Bo­tezătorul; 24 iunie - Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul; 29 august - Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul; 24 februarie - Prima și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul, și 25 mai - A treia și ultima aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Aceste șase zile de pomenire din timpul anului bisericesc dedicate Sfântului Ioan Botezătorul arată popularitatea de care se bucură el în conștiința Bisericii Ortodoxe. (…) Importanța sa se vede în viața Bisericii și prin faptul că icoana sa este așezată în primul rând al iconostasului ortodox, împreună cu Icoanele Împărătești. În tradiția română și slavă, icoana sa este așezată după icoana Maicii Domnului, iar în tradiția greacă este așezată în stânga icoanei Mântuitorului. Sfântul Ioan Botezătorul apare și în icoana numită «Deisis», a Judecății de Apoi, ca fiind, împreună cu Maica Domnului, mijlocitor îna­in­tea Dreptului Judecător. Amândoi mijlocesc pentru cei care s-au pocăit, dar nu au mai viețuit ca să arate și faptele pocăinței, cum a fost, de pildă, tâlharul de pe cruce. Așadar, Sfântul Ioan Botezătorul este un sfânt foarte popular. De aceea, la români, numele lui este cel mai răspândit printre bărbați”, a spus Preafericirea Sa.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre viața plină de nevoințe a Înaintemergătorului, evidențiind evlavia deosebită a credincioșilor față de moaștele sale.

„Sfârșitul Sfântului Ioan Botezătorul a fost cauzat de faptul că l-a mustrat aspru pe Irod Antipa pentru că și-a alungat propria soție și a adus-o în palatul său pe soția fratelui său, Filip, numită Irodiada. Într-o zi, când regele se afla în cetatea Maherus și își serba ziua de naștere, făcând ospăț mare, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat frumos, iar regele, impresionat de aceasta și influențat și de băutură, i-a făgăduit fetei că îi va da ceea ce își dorește. Fata a întrebat-o pe mama sa, iar Irodiada a sfătuit-o să ceară pe tipsie capul Sfântului Ioan. Așa a murit mucenicește, pentru Legea cea Nouă, Sfântul Ioan Botezătorul. Capul lui a fost înmormântat lângă palatul lui Irod din cetatea Maherus, fiind ulterior cinstit în mod deosebit. Mai întâi a fost dus la Ierusalim, iar de la Ierusalim la Emesa, în Siria, fiind expus spre închinare, după un secol, de episcopul cetății, deoarece făcea multe minuni și vindecări. Acestea constituie prima și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mai târziu, capul său a fost luat de la Emesa și dus la Constantinopol, dar în timpul persecuției iconoclaste din secolul al 8-lea el a fost dus la hotarul dintre Imperiul Bizantin și Armenia, până în secolul al 9-lea când, în timpul Patriarhului Ignatie, a fost readus la Constantinopol, unde a fost arătat mulțimilor spre închinare. Aceasta se consideră a treia și ultima aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. În timpul Cruciadei a 4-a (1204), cruciații au luat o parte din capul Sfântului Ioan și l-au dus la Amiens, în Franța, unde a fost depus într-o biserică unde se află și astăzi”, a explicat Patriarhul României.

În încheierea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat faptul că, prin viața și lucrarea sa, Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat ocrotitor al mai multor categorii de oameni: „Sfântul Ioan Botezătorul este un om al rugăciunii, al postului și al înfrânării. În același timp, este și un om al dreptății sociale, luând partea celor săraci, asupriți, marginalizați și umiliți și îndeamnă la milostenie, la fapte bune, dar, în mod deosebit, el apără unitatea familiei. De aceea, el îndeamnă să fie cinstită familia și să fie păstrată unitatea ei la orice nivel al so­cie­tății, nu doar în cazul oamenilor simpli, ci și al celor care au ranguri și respon­sa­bilități mai mari în societate. Sfântul Ioan Botezătorul este și mare rugător pentru cei care vor să-și schimbe viața, să o înnoiască duhov­nicește. Este considerat și ocrotitor în mod deosebit al călugărilor, fiind postitor și nevoitor cu putere de rugăciune foarte mare. În cântările de la slujbă se spune că, imediat după moarte, sufletul său a coborât în «șeol» și a vestit acolo Evanghelia lui Hristos. Atunci când Hristos a înviat din morți, El i-a ridicat din locuința morților pe Drepții Vechiului Testament în frunte cu Sfântul Ioan Botezătorul. Așadar, Sfântul Ioan Botezătorul este un sfânt mijlocitor, rugător pentru cei care se pocăiesc și pentru cei care doresc să înnoiască viața lor duhovnicească”.