Mărturii creştine subterane, importanţa descoperirilor arheologice

La simpozionul "Arheologia credinţei. Cercetări arheologice la biserici bucureştene şi din împrejurimi", PF Părinte Patriarh Daniel a transmis următorul mesaj:

"Între metodele de investigare, de aducere la lumină şi de punere în valoare a mărturiilor trecutului societăţii omeneşti, cercetările arheologice reprezintă un domeniu specific, de o însemnătate deosebită, capabil să pună în evidenţă aspecte deosebit de semnificative ale istoriei civilizaţiei umane. Aportul arheologiei la reconstituirea, în timp şi spaţiu, a evoluţiei unor epoci şi culturi distincte este cu atât mai important cu cât perioada istorică investigată este mai îndepărtată în timp şi nu există izvoare scrise sau de altă natură. Era creştină, intrată de-acum în cel de-al treilea mileniu de la începuturile sale, marcate prin venirea în lume a Mântuitorului Iisus Hristos, a beneficiat şi beneficiază necontenit, în cunoaşterea sa, de roadele descoperirilor arheologice, rezultate mai ales prin cercetări sistematice, ştiinţifice, derulate cu deosebire în perioada secolelor XIX-XXI. Pentru istoria creştinismului românesc, cercetările arheologice, derulate, decenii de-a rândul, pe întreg cuprinsul ţării noastre, au adus la lumină şi au îmbogăţit, permanent şi substanţial, gradul de cunoaştere şi de evaluare a modului în care poporul român a vieţuit neîntrerupt în Biserica lui Hristos, începând chiar cu "veacul apostolic", cel dintâi al răspândirii în lume a Cuvântului Evangheliei.

Arheologia epocii medievale şi-a făcut, se poate spune, o specialitate şi un titlu de nobleţe din descoperirea şi punerea în evidenţă a mărturiilor ascunse ale unor vechi biserici, incinte sau cimitire, dispărute în cursul timpului şi înlocuite adeseori de biserici şi construcţii mai noi. Numărul acestor cercetări este, din fericire, destul de mare, ele neputând fi cuprinse aici, într-un cuvânt introductiv. Ne rezumăm a sublinia însă că numai în perimetrul Capitalei şi împrejurimi cercetările arheologice, desfăşurate mai ales în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi la începutul secolului actual, au îmbogăţit substanţial cunoştinţele despre istoricul mai vechi al unor biserici bine cunoscute.

Aducem aici aprecieri deosebite activităţii îndelungate şi rodnice a prof. univ. dr. Panait I. Panait, decenii de-a rândul director al Muzeului Municipiului Bucureşti, ajuns acum la venerabila vârstă a opt decenii de viaţă, care, împreună cu echipa sa de colaboratori, a adăugat, prin numeroase şi stăruitoare campanii de săpături arheologice, noi şi importante mărturii privitoare la trecutul de veacuri al Capitalei noastre, multe dintre cercetările sale aducând la lumină urmele unor vechi biserici ortodoxe bucureştene.

Cercetările sale au fost şi sunt continuate, în anii din urmă, cu succes de dl dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, urmaşul care i-a preluat activitatea la Muzeul Municipiului Bucureşti, împreună cu o întreagă suită de tineri entuziaşti din cadrul muzeului sau de la Institutul Naţional de Arheologie "Vasile Pârvan".

Având în vedere rezultatele deosebite ale arheologiei bucureştene din ultimele decenii, şi mai ales roadele bogate ale cercetării unor situri bisericeşti, am binecuvântat iniţiativa organizării, la nivelul Patriarhiei Române, a unui simpozion menit să valorifice şi să aducă în atenţia specialiştilor, a preoţimii din Bucureşti şi din împrejurimi, precum şi a publicului larg a unora din cele mai semnificative rezultate ale cercetărilor arheologice care privesc istoria unor lăcaşuri sfinte din Capitală şi din împrejurimi. Vom avea astfel prilejul să cunoaştem mai îndeaproape rezultatele unor cercetări referitoare la bisericile bucureştene "Sfântul Gheorghe Nou", Udricani, Colţea, "Dintr-o Zi", "Sfântul Dumitru" - Poştă, Greci, "Sf. Nicolae" - Tunari, de la ansamblul fostei Mănăstiri şi Academii "Sfântul Sava" sau de la fosta Mănăstire Tânganu. Totodată se deschide o perspectivă şi asupra importanţei cercetării interdisciplinare asupra vechilor lăcaşuri de cult, reunind aportul arheologilor cu cel al istoricilor, restauratorilor de arhitectură şi pictură şi al istoricilor de artă. Pe de altă parte, subliniem că demersul unor asemenea cercetări este înlesnit şi îmbogăţit prin fructuoasa colaborare dintre specialişti şi preoţii slujitori de la bisericile respective, precum s-a arătat a fi cazul la Biserica "Sfântul Nicolae" - Udricani, de unde a pornit iniţiativa acestei întruniri, conlucrare necesară şi în cazul altor monumente bisericeşti ale patrimoniului naţional.

Simpozionul "Arheologia credinţei. Cercetări arheologice la biserici bucureştene şi din împrejurimi", organizat ca ediţia a VII-a a ciclului "Patrimoniul Eclezial - Patrimoniu Cultural", se desfăşoară şi în contextul împlinirii a 90 de ani de existenţă de către Muzeul Municipiului Bucureşti. Prin urmare, omagiem această reprezentativă instituţie pentru contribuţia ei deosebită adusă la viaţa culturală românească, prin cercetarea şi punerea în valoare a istoriei Capitalei României. Ne exprimăm convingerea că acest eveniment poate fi o elocventă pledoarie pentru importanţa unor cercetări arheologice la bisericile noastre monumente istorice, mai ales când ele pot interveni ca o firească pregătire a unor lucrări de restaurare a acestor lăcaşuri de cult. În acelaşi sens pledează şi cele două volume de cercetări arheologice, a căror lansare este prilejuită de întrunirea ştiinţifică de astăzi.

Adresăm felicitări organizatorilor şi participanţilor la acest prestigios simpozion de istorie bucureşteană şi binecuvântăm desfăşurarea lucrărilor lui sub auspiciile Patriarhiei Române.