Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „Memoria, temelia identităţii“

„Memoria, temelia identităţii“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Marius Nedelcu - 21 Feb, 2014

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti a avut loc joi, 20 februarie, seara cultural-duhovnicească „Memoria, temelia identităţii“, dedicată victimelor represiunii comuniste din România.

Întâlnirea care a atras numeroşi studenţi teologi şi de la alte facultăţi s-a bucurat de prezenţa unor oameni de cultură precum Ana Blandiana şi Romulus Rusan, fondatori ai Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei, care cuprinde şi Muzeul Sighet, Ioana Boca, director executiv al Fundaţiei Academia Civică, şi Demostene Andronache, poet şi deţinut politic în perioada comunistă. Moderator a fost părintele Gheorghe Holbea, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Au recitat poezii scriitoarea Lidia Popiţa Stoicescu şi actorii Cerasela Popescu şi Tomi Cristin.

Invitaţii la acest eveniment au explicat de ce a fost nevoie să se construiască un memorial al victimelor comunismului şi, totodată, şi un muzeu al represiunii din temutele temniţe unde erau închişi cei care nu corespundeau orânduirii politice a ţării noastre de după 23 august 1944. „Memorialul există nu ca o întoarcere în trecut, ci ca o încercare de a înţelege ceea ce trăim astăzi, şi care sunt reziduurile trecutului în societatea de azi care ne împiedică să înaintăm mai normal în lume. Am venit cu o foarte mare curiozitate şi aş vrea să îmi dau seama în ce măsură studenţii de la Teologie sunt interesaţi de acest subiect, pentru că de ei va depinde într-un fel spiritualitatea viitoarelor generaţii care vor merge la biserică. Dacă ei sunt sensibili la ceea ce povestim că am făcut la Sighet, vom considera că e o mare speranţă. Le transmitem îndemnul să fie ei înşişi, să gândească cu propriul cap ceea ce văd, să privească în jur şi mai ales să înţeleagă că totul trebuie să se continue, pentru că nimic nu rămâne în sine“, a spus poeta Ana Blandiana.

A cunoaşte cine au fost cei care au suferit cel mai mult din partea comuniştilor şi a înţelege metodele acestora de marginalizare şi anihilare a oricui nu se potrivea cu linia ideologică este nu numai o refacere a istoriei, ci ajută la o mai bună cunoaştere a României de astăzi. Descoperirea adevăratelor valori ale trecutului înseamnă punerea unor baze pe care pot construi tinerii de astăzi. „Tinerii au tendinţa să considere că numai ei există, că numai generaţia lor are dreptate. Ei bine, aşa ceva nu există. Eşti important în măsura în care continui ceva, în măsura în care reprezinţi şi pe alţii, nu numai pe tine. Întotdeauna m-am mirat de scriitorii care merg la diferite reuniuni şi se prezintă pe ei înşişi cu aerul că sunt singurii scriitori importanţi din România. Problema nu este să demonstrezi că vii dintr-un pustiu, problema este să demonstrezi că vii dintr-o cultură. Acest lucru este valabil şi în plan social, moral, politic. Important este să demonstrezi că ştii ceea a fost înaintea ta, că îţi cunoşti rădăcinile şi că eşti în stare să rodeşti în continuare“, a arătat Ana Blandiana.

În cadrul întâlnirii, a fost susţinut un scurt concert de cântece religioase şi laice de către Grupul vocal „Sfântul Ştefan cel Mare“ al studenţilor teologi bucureşteni şi corul Bisericii Precupeţii Noi din Capitală.