În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
„Memoria, temelia identităţii“
La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti a avut loc joi, 20 februarie, seara cultural-duhovnicească „Memoria, temelia identităţii“, dedicată victimelor represiunii comuniste din România.
Întâlnirea care a atras numeroşi studenţi teologi şi de la alte facultăţi s-a bucurat de prezenţa unor oameni de cultură precum Ana Blandiana şi Romulus Rusan, fondatori ai Memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei, care cuprinde şi Muzeul Sighet, Ioana Boca, director executiv al Fundaţiei Academia Civică, şi Demostene Andronache, poet şi deţinut politic în perioada comunistă. Moderator a fost părintele Gheorghe Holbea, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Au recitat poezii scriitoarea Lidia Popiţa Stoicescu şi actorii Cerasela Popescu şi Tomi Cristin.
Invitaţii la acest eveniment au explicat de ce a fost nevoie să se construiască un memorial al victimelor comunismului şi, totodată, şi un muzeu al represiunii din temutele temniţe unde erau închişi cei care nu corespundeau orânduirii politice a ţării noastre de după 23 august 1944. „Memorialul există nu ca o întoarcere în trecut, ci ca o încercare de a înţelege ceea ce trăim astăzi, şi care sunt reziduurile trecutului în societatea de azi care ne împiedică să înaintăm mai normal în lume. Am venit cu o foarte mare curiozitate şi aş vrea să îmi dau seama în ce măsură studenţii de la Teologie sunt interesaţi de acest subiect, pentru că de ei va depinde într-un fel spiritualitatea viitoarelor generaţii care vor merge la biserică. Dacă ei sunt sensibili la ceea ce povestim că am făcut la Sighet, vom considera că e o mare speranţă. Le transmitem îndemnul să fie ei înşişi, să gândească cu propriul cap ceea ce văd, să privească în jur şi mai ales să înţeleagă că totul trebuie să se continue, pentru că nimic nu rămâne în sine“, a spus poeta Ana Blandiana.
A cunoaşte cine au fost cei care au suferit cel mai mult din partea comuniştilor şi a înţelege metodele acestora de marginalizare şi anihilare a oricui nu se potrivea cu linia ideologică este nu numai o refacere a istoriei, ci ajută la o mai bună cunoaştere a României de astăzi. Descoperirea adevăratelor valori ale trecutului înseamnă punerea unor baze pe care pot construi tinerii de astăzi. „Tinerii au tendinţa să considere că numai ei există, că numai generaţia lor are dreptate. Ei bine, aşa ceva nu există. Eşti important în măsura în care continui ceva, în măsura în care reprezinţi şi pe alţii, nu numai pe tine. Întotdeauna m-am mirat de scriitorii care merg la diferite reuniuni şi se prezintă pe ei înşişi cu aerul că sunt singurii scriitori importanţi din România. Problema nu este să demonstrezi că vii dintr-un pustiu, problema este să demonstrezi că vii dintr-o cultură. Acest lucru este valabil şi în plan social, moral, politic. Important este să demonstrezi că ştii ceea a fost înaintea ta, că îţi cunoşti rădăcinile şi că eşti în stare să rodeşti în continuare“, a arătat Ana Blandiana.
În cadrul întâlnirii, a fost susţinut un scurt concert de cântece religioase şi laice de către Grupul vocal „Sfântul Ştefan cel Mare“ al studenţilor teologi bucureşteni şi corul Bisericii Precupeţii Noi din Capitală.