În Biserica Ortodoxă, în vinerea săptămânii a cincea a Postului Sfintelor Paști este săvârșită Denia Acatistului Bunei Vestiri. Această Utrenie cu rânduială specială a fost oficiată, la Catedrala
19 Apr, 2024
Memorial cultural la Cozia
Mănăstirea Cozia, din staţiunea vâlceană Călimăneşti, a găzduit marţi, 30 iulie, cea de-a IX-a ediţie a Memorialului închinat preotului Dumitru Bălaşa - „Patriarhul de Drăgăşani“. Prilejuit de împlinirea a 102 ani de la naşterea marelui teolog, scriitor şi istoric vâlcean, evenimentul a adunat cercetători şi oameni de cultură, recunoscuţi în ţară şi peste hotare. Totodată a fost pomenit şi unul dintre cei mai devotaţi ucenici ai părintelui, fratele Dumitru Misăilescu-Panu, la doi ani de la trecerea sa la cele veşnice.
Memorialul „Patriarhul de la Drăgăşani“ a fost organizat de Mănăstirea Cozia, împreună cu Primăria Râmnicului, Fundaţia Ortodoxă „Ieromonah Arsenie Boca“ Alba Iulia, Forumul Cultural al Râmnicului, Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ Râureni, Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor“ - filiala Vâlcea, Fundaţia culturală „Dokiana - Preot Dumitru Bălaşa“, Federaţia „Nostra Silva“ şi „Comuniunea Stăpânilor de Munţi şi Codri“. Manifestările prilejuite de acest moment comemorativ au început în jurul orelor 10:30, la Biserica „Sfânta Treime“ a mănăstirii, unde a fost săvârşit un parastas în memoria marelui sacerdot şi cercetător Dumitru Bălaşa şi a ucenicului său, fratele Dumitru, şi a continuat în Trapeza nouă a Mănăstirii Cozia, unde s-au derulat lucrările simpozionului.
Întrunirea a fost moderată de pr. prof. dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, împreună cu prof. dr. Zenovie Cârlugea. Au rostit discursuri şi au depănat amintiri despre ilustrul teolog, scriitor şi cercetător istoric şi despre ucenicul său, inventatorul Dumitru Misăilescu Panu, academicianul Emilian Popescu, Eugen Petrescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor“ - filiala Vâlcea, inginerul Mihail Sporiş, prof. univ. dr. Ioan St. Lazăr, prof. univ. dr. Alexandru Popescu Mihăieşti, pr. Nicolae State-Burluşi, paroh la biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Râureni - Vâlcea, precum şi alte personalităţi ale culturii vâlcene.
Manifestarea cultural-religioasă a reunit oficialităţi locale, între acestea numărându-se şi Florinel Constantinescu, primarul oraşului Călimăneşti, preoţi, profesori universitari, oameni de cultură, jurnalişti, monahi şi credincioşi.
Repere biografice
Părintele Dumitru Bălaşa s-a născut în comuna vâlceană Guşoieni în ziua de 1 august a anului 1911, fiind al doilea vlăstar dintre cei şapte copii ai familiei Bălaşa. Provenind dintr-o veche familie preoţească, tatăl său, Matei Bălaşa, a urmat
cursurile seminarului de la Râmnic până în anul al treilea, dar, îmbolnăvindu-se de febră tifoidă, a trebuit să le întrerupă. De la mama sa, Ioana, Dumitru a învăţat dragostea faţă de cele sfinte, ea dorindu-şi dintotdeauna ca măcar doi dintre fiii săi să devină slujitori ai Sfântului Altar.
Mânat de dorinţa mamei, dar şi de ambiţiile sale de a cerceta şi de a sluji Biserica, tânărul Dumitru intră în anul 1923 la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea. Aici s-a dedicat studiului poeziei şi literaturii în general, dovedindu-se şi un bun gazetar bisericesc. Poeziile şi eseurile pe care le alcătuieşte îl fac în scurt timp colaborator fidel al unor reviste de prestigiu din Râmnicu Vâlcea, precum: „Curierul muncii“, „Naţionalul Vâlcii“, „Îndrumarea Vâlcii“, „Seminarium“, „Roza literară“ etc.Dragostea pentru literatură şi poezie l-a determinat mai târziu să înfiinţeze o revistă de specialitate, urmând modelul marelui preot-cărturar Gh. Dumitrescu-Bistriţa, fondatorul publicaţiilor „Izvoraşul“, „Opaiţul satelor“ şi „Alarma satelor“. După ce a editat primul număr al revistei sale, intitulată sugestiv „Foaia literară“, ambiţiosul redactor a uitat să obţină aprobarea şcolii, şi pentru asta a fost la un pas de exmatriculare.
An de an, ilustrul sacerdot a urcat treaptă cu treaptă pe scara cercetării istorice, publicând numeroase studii de specialitate în lucrări şi reviste recunoscute în ţară şi peste hotare. A făcut misiune în Transnistria, în timpul celui de al Doilea Război Mondial. În timpul mitropolitului Firmilian Marin, a avut un rol determinant în organizarea revistei „Mitropolia Olteniei“. În timpul regimului comunist a fost închis, suferind din plin represiunea sistemului.
După nouă decenii de viaţă închinată lui Dumnezeu prin studiu şi cercetare, părintele Bălaşa a trecut la cele veşnice la data de 24 decembrie 2002. (Arhid. Ioan Liviu Găman, diac. Ioniţă Apostolache)
Preotul Dumitru Bălaşa - model de viaţă
La 102 ani de la naşterea marelui preot cercetător Dumitru Bălaşa (1 august 1911-22 decembrie 2002), acesta reprezintă încă un model de viaţă pentru cei tineri. În ceea ce mă priveşte, ca student teolog şi iubitor de istorie, îl port în suflet ca reper în demersul meu de formare. Pe părintele Bălaşa îl găsim cu numele în mai toate publicaţiile de seamă ale Olteniei.
Ideea centrală ce ne-o transmite în mod convingător lectura paginilor sale e aceea că poporul român are nu numai o vechime şi o permanenţă multimilenară pe aceste locuri, ci şi o cultură populară cu adânci rădăcini în timp. Părintele D. Bălaşa susţine, pe baza documentelor de care dispune, că strămoşii noştri au creat valori spirituale, care au constituit baza medicinei, dreptului şi filosofiei europene. Din punct de vedere religios, el supune atenţiei noastre ipoteze surprinzătoare privind demonologia populară, moroii, strigoii, farmecele şi vrăjitoriile, zodiile şi incinerările, vindecările prin bioenergie. Îl găsim la masa de scris cufundat în marile sale cercetări din cele mai diverse domenii: istorie, mitologie, religie, parapsihologie. Îl găsim în cadrul colocviilor ştiinţifice discutând cu colegii care-l respectau ca pe un magistru.
Preotul cercetător Dumitru Bălaşa este o personalitate care nu poate fi înţeleasă decât privind-o în integritatea ei multivalentă. În toate domeniile pe care le-a ilustrat se simte tot ceea ce a avut mai nobil şi dezinteresat în sufletul său. Simţul etic, atât de înrădăcinat în fiinţa sa, posterităţii ca pe inegalabilul „Patriarh de la Drăgăşani“. (Ionuţ-Cosmin Drăghici, student la Facultatea de Teologie din Craiova)
